Rusia a dorit să rezolve conflictul din Ucraina pe cale paşnică, dar ţările occidentale au pregătit un ”scenariu diferit” pe la spatele ei, a declarat marţi preşedintele rus Vladimir Putin în discursul său despre starea naţiunii, care intervine cu trei zile înaintea marcării unui an de la invazia pe care a declanşat-o împotriva Ucrainei la 24 februarie şi care intră în al doilea an, relatează Reuters şi AFP.
Preşedintele rus şi-a început discursul anual către naţiune la Moscova, la ora locală 12:05 (09:05 GMT), la o zi după ce preşedintele american Joe Biden a făcut o vizită-surpriză la Kiev şi a condamnat atacul „brutal” al Moscovei asupra unei ţări suverane.
“Vorbesc într-un moment dificil-cheie pentru Rusia, într-o perioadă de schimbări cardinale peste tot în lume”, a declarat Putin în introducerea la alocuţiunea sa rostită în faţa elitei politice a ţării şi a unor militari care au luptat în Ucraina.
Putin acuză Occidentul că vrea “să termine” Rusia
Putin a acuzat totodată Occidentul că utilizează conflictul în Ucraina pentru a “termina” Rusia, susţinând totodată că occidentalii poartă “responsabilitatea” pentru escaladarea situaţiei în Ucraina şi între Moscova şi Occident.
“Elitele din Occident nu-şi ascund obiectivul: să provoace o înfrângere strategică Rusiei, adică să termine cu noi odată pentru totdeauna”, a declarat Putin în discursul rostit cu trei zile înaintea marcării unui an de la invazia pe care a declanşat-o împotriva Ucrainei.
“Responsabilitatea pentru instigarea conflictului ucrainean şi pentru victimele acestuia revine în întregime elitelor occidentale”, a declarat preşedintele rus, reiterându-şi teza potrivit căreia Occidentul sprijină “forţele neonaziste” din Ucraina pentru a consolida un stat antirus la frontiera cu Rusia.
Înainte de aceasta, el a afirmat că rămâne hotărât, la un an după declanşarea ofensivei în Ucraina, să continue campania, în timp ce armata sa se confruntă cu probleme de luni de zile pe câmpul de luptă, în pofida mobilizării a sute de mii de rezervişti.
“Pentru a asigura securitatea ţării noastre, pentru a elimina ameninţările venite din partea regimului neonazist existent în Ucraina după lovitura de stat din 2014, s-a decis desfăşurarea unei operaţiuni militare speciale. Şi noi vom rezolva pas cu pas, minuţios şi metodic, obiectivele care stau în faţa noastră”, a spus el.
Exprimându-se în faţa elitei politice a ţării şi a unor militari care au luptat în Ucraina, Putin a mulţumit, de asemenea, “întregului popor rus pentru curajul şi determinarea sa”.
Referindu-se la sancţiunile internaţionale care au lovit Rusia, Putin a apreciat că Occidentul “nu a ajuns la nimic şi nu va ajunge la nimic” în timp ce economia rusă a rezistat mai bine decât anticipau experţii.
“Am asigurat stabilitatea situaţiei economice, am protejat cetăţenii”, a spus el, apreciind că Occidentul a eşuat în “destabilizarea societăţii noastre”.
Agenţia de presă Reuters a spicuit cele mai importante momente din discursul susţinut de preşedintele în faţa camerelor reunite ale Adunării Federale cu privire la războiul din Ucraina, la aproape un an de când a ordonat o invazie în Ucraina, care a declanşat cea mai mare confruntare cu Occidentul de după Războiul Rece.
Timp istoric
“Vorbesc într-un moment dificil şi cheie pentru Rusia, un moment de cotitură pentru ţara noastră, într-o perioadă de schimbări cardinale şi ireversibile în întreaga lume, într-un moment al celor mai importante evenimente istorice care modelează viitorul ţării noastre şi al poporului nostru, când fiecare dintre noi poartă o responsabilitate colosală”.
Protejarea populaţiei din Donbas
“Pas cu pas, cu grijă şi consecvenţă vom rezolva sarcinile puse în faţa noastră. Din 2014, (oamenii din) Donbas se luptă, apărându-şi dreptul de a trăi pe propriul pământ, de a vorbi în limba lor maternă. Au luptat şi nu au cedat în condiţiile blocadei şi bombardamentelor constante, urii nedisimulate din partea regimului de la Kiev. Ei au crezut şi se aşteptau ca Rusia să vină să-i salveze. Noi am făcut tot posibilul pentru a rezolva această problemă prin mijloace paşnice. Am încercat cu răbdare să negociem o cale paşnică de ieşire din acest conflict, dar pe la spatele nostru se pregătea un cu totul alt scenariu”.
Ostatic al Occidentului
“Am spus deja de mai multe ori că poporul Ucrainei a devenit ostaticul regimului de la Kiev şi al stăpânilor săi occidentali, care au ocupat efectiv această ţară în sens politic, militar şi economic… În esenţă, regimul ucrainean de astăzi nu serveşte interesele naţionale, ci pe cele ale unor ţări terţe”.
Reconstrucţia economică
“Am început deja şi vom continua să punem în aplicare un program de anvergură pentru redresarea şi dezvoltarea socio-economică a acestor noi subiecţi ai Federaţiei (teritoriul anexat al Ucrainei). Vorbim de relansarea întreprinderilor şi a locurilor de muncă în porturile Mării Azov, care a devenit din nou o mare interioară a Rusiei, construind noi drumuri moderne, aşa cum am făcut în Crimeea”.
Ameninţările existenţiale la adresa Rusiei
“Elitele din Occident nu-şi ascund scopul … Adică de a transforma un conflict local într-o fază a unei confruntări globale. Exact aşa înţelegem totul şi vom reacţiona în consecinţă, pentru că în acest caz vorbim despre existenţa ţării noastre. Dar ei nu pot să nu realizeze că este imposibil să învingi Rusia pe câmpul de luptă. Prin urmare, ei desfăşoară atacuri informaţionale din ce în ce mai agresive împotriva noastră”.
Războaie culturale
“Ei denaturează faptele istorice, ne atacă constant cultura, Biserica Ortodoxă rusă şi alte religii tradiţionale ale ţării noastre. Priviţi ce fac cu propriile lor popoare: distrugerea familiei, a identităţii culturale şi naţionale, perversiunea şi abuzul asupra copiilor sunt declarate normă. Preoţii sunt forţaţi să binecuvânteze căsătoriile între persoane de acelaşi sex… După cum s-a aflat, Biserica Anglicană intenţionează să ia în considerare ideea unui Dumnezeu neutru din punct de vedere al genului… Milioane de oameni din Occident înţeleg că sunt conduşi spre o adevărată catastrofă spirituală”.
“…Este evident că Occidentul va încerca să submineze şi să ne divizeze societatea, bazându-se pe trădători ai naţiunii, care dintotdeauna au aceeaşi otravă – dispreţul pentru patria lor şi dorinţa de a face bani vânzând această otravă celor care sunt gata să plătească pentru ea”.
Critici la adresa SUA
“Vreau să subliniez că… nicio ţară din lume nu are atât de multe baze militare în străinătate ca SUA. Sunt sute în întreaga lume. Întreaga lume le-a văzut retrăgându-se din acordurile fundamentale privind armamentul, inclusiv Tratatul privind forţele nucleare cu rază intermediară. Ele au rupt unilateral acordurile fundamentale care menţin pacea mondială. De ce au făcut asta? Doar pentru că au putut”.
Sancţiunile occidentale împotriva Rusiei
“Ele (ţările occidentale) vor să facă poporul (rus) să sufere… dar calculele lor nu s-au concretizat. Economia şi managementul Rusiei s-au dovedit a fi mult mai mai puternice decât au crezut”.
Putin anunţă că Rusia îşi suspendă participarea la ultimul mare tratat de dezarmare nucleară, New START
Preşedintele rus Vladimir Putin a mai declarat marţi, în discursul adresat parlamentului, că Rusia îşi suspendă participarea la tratatul New START (Noul START, Tratatul privind reducerea armelor nucleare strategice) cu Statele Unite, care limitează arsenalele nucleare strategice ale celor două părţi.
“În această privinţă, sunt obligat să anunţ astăzi că Rusia îşi suspendă participarea la tratatul privind armele strategice ofensive”, a spus Putin la finalul discursului susţinut în faţa elitei politice şi militare a ţării, la aproape un an de la debutul invaziei ruse în Ucraina.
Liderul de la Kremlin a mai spus că “unii oameni la Washington” se gândesc la reluarea testelor nucleare şi că, în consecinţă, Ministerul Apărării şi corporaţia nucleară ale Rusiei ar trebui să fie pregătite să testeze arme nucleare dacă va fi nevoie.
“Desigur, nu vom face acest lucru primii. Dar, dacă Statele Unite întreprind teste, atunci o vom face şi noi. Nimeni nu ar trebui să aibă iluzii periculoase că paritatea strategică globală poate fi distrusă”, a declarat preşedintele rus.
“În urmă cu o săptămână, am semnat un decret care plasează noi sisteme strategice terestre în serviciu de luptă. Au de gând să îşi bage nasul şi acolo, sau ce? Şi cred ei că totul este atât de simplu? Ce, o să-i lăsăm înăuntru aşa, pur şi simplu?”, a spus el.
Tratatul New START a fost semnat la Praga în 2010, a intrat în vigoare la 5 februarie 2011 şi a fost prelungit în 2021 cu cinci ani imediat după ce preşedintele american Joe Biden şi-a preluat mandatul.
Tratatul limitează arsenalele nucleare ale Statelor Unite şi Rusiei la 800 lansatoare şi 1.550 de focoase de fiecare parte. Ambele părţi au atins aceste limite în 2018.
Rusia are cel mai mare arsenal de arme nucleare din lume, de aproape 6.000 de focoase, potrivit experţilor. Împreună, SUA şi Rusia deţin în jur de 90% din numărul focoaselor nucleare la nivel global, suficiente pentru a distruge planeta de mai multe ori.
Rusia: Putin anunţă modernizarea armatei
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat marți și modernizarea armatei ruse, potrivit dpa.
“Nivelul de echipare a forţelor de descurajare nucleară ale Rusiei cu cele mai noi sisteme este în prezent de 91,3%”, a afirmat Putin în discursul său. “Acum… ţinând cont de experienţa noastră acumulată – trebuie să atingem un nivel atât de înalt de calitate în toate segmentele forţelor armate”, a adăugat el.
În acest context, Putin a cerut introducerea unor tehnologii mai moderne în producţia de armament, în baza experienţei campaniei militare în Ucraina.
“Vom introduce în mod intens cele mai avansate tehnologii care să asigure creşterea potenţialului calitativ al armatei şi Marinei. Avem mostre de arme şi echipamente în fiecare dintre aceste segmente”, a afirmat şeful statului rus, potrivit căruia, multe dintre acestea “depăşesc performanţele unor arme similare străine”.
Provocarea cu care se confruntă în prezent producătorii ruşi de arme este să asigure “producţia în masă” a acestora.
Din punctul de vedere al Kremlinului, războiul împotriva Ucrainei nu a avut succes în ultimele luni. Observatorii internaţionali spun că armata Rusiei se confruntă cu probleme serioase, mai ales în ceea ce priveşte echipamentul său militar.
Permisie de două săptămâni la fiecare şase luni pentru militarii ruşi care luptă în Ucraina
Militarii ruşi care luptă în Ucraina vor beneficia de o permisie de două săptămâni la fiecare şase luni, a anunţat Putin, care cu câteva momente înainte declarase că „pas cu pas” Rusia îşi va atinge obiectivele militare în ţara vecină, potrivit EFE.
În acelaşi timp, Vladimir Putin a recunoscut că nu au fost rezolvate toate problemele de care se plâng cei mobilizaţi şi voluntarii. Este vorba de lipsa echipamentelor, indemnizaţiilor, a asistenţei medicale şi alte probleme pe care combatanţii le-au denunţat, a precizat el.
În acest sens, el a propus crearea unui fond de stat care să fie dedicat acordării de “ajutor individualizat” veteranilor campaniei militare, familiilor soldaţilor căzuţi în Ucraina. “Încă din acest an, birourile fondului vor fi deschise în toate regiunile Rusiei”, a anunţat el.
Rusia a convocat toamna trecută peste 300.000 de persoane ca parte a unei mobilizări militare parţiale. Totodată, la începutul acestui an, au circulat informaţii despre un posibil al doilea val al mobilizării, care a fost negat de autorităţi.
Putin şi-a susţinut discursul în faţa membrilor Adunării Federale şi a conducerii militare a ţării într-o sală din Gostinnîi Dvor, un centru de evenimente din Moscova. Au asistat de asemenea personalităţi ale vieţii culturale şi religoase ruse, precum şi soldaţi care au participat la campania din Ucraina.
Putin lasă deschisă posibilitatea unei noi candidaturi
Totodată, preşedintele rus a lăsat marţi deschisă posibilitatea pentru o nouă candidatură a sa la alegerile prezidenţiale din 2024, notează EFE.
“Aş dori să subliniez că alegerile, atât cele locale şi regionale din septembrie a.c., cât şi cele prezidenţiale din 2024 se vor desfăşura în strictă conformitate cu legea, prin respectarea tuturor procedurilor constituţionale democratice”, a declarat Putin.
Adresându-se celor două camere reunite ale parlamentului federal pentru prima oară în aproape doi ani, Putin s-a referit la controversata reformă constituţională din 2020, care îi va permite să candideze din nou în 2024 şi 2030.
Putin, în vârstă de 70 de ani, a venit la putere în 2000, a fost reales în 2004, a ocupat apoi timp de patru ani funcţia de prim-ministru. El a revenit la Kremlin în 2012 şi a fost reales din nou în 2018.
Unii analişti sugerează că, în cazul unei înfrângeri în campania militară din Ucraina sau al instituirii legii marţiale, alegerile prezidenţiale ar putea fi amânate pe termen nedefinit.
Liderul încarcerat al opoziţiei ruse, Aleksei Navalnîi, a afirmat cu o zi înainte că Rusia suferă o “înfrângere militară” în toată regula în Ucraina şi a prezentat un program politic pentru o perioadă postbelică fără Putin.
Navalnîi, care ispăşeşte o pedeapsă de nouă ani de închisoare, a pledat pentru „demontarea” la urnele de vot a ceea ce el a numit „dictatura” lui Putin.
Sursa: Agerpres