Un tribunal din Moscova l-a condamnat luni pe opozantul Vladimir Kara-Murza la 25 de ani de detenţie pentru mai multe capete de acuzare, printre care cea de “înaltă trădare”, la finalul unui dosar devenit emblematic pentru represiunea din Rusia de la începutul ofensivei sale în Ucraina, relatează Agerpres, care citează AFP.
La finalul unui proces cu uşile închise, tribunalul a anunţat că l-a găsit pe Kara-Murza vinovat de ”înaltă trădare”, difuzare de “informaţii false” despre armata rusă şi activitate ilegală pentru o organizaţie “indezirabilă”.
În consecinţă, el a fost condamnat la o pedeapsă cumulată de 25 de ani de detenţie într-o colonie penitenciară cu regim sever, aşa cum ceruse parchetul.
Unul din avocaţii săi, Maria Eismont, citată de agenţiile de presă ruse, a anunţat că Vladimir Kara-Murza va face apel, denunţând “încălcări grosolane de procedură” în timpul procesului.
În ultimele sale declaraţii la proces, pe 10 aprilie, Kara-Murza s-a declarat “mândru” de angajamentul său politic.
Aflat în detenţie provizorie din aprilie 2022, Kara-Mourza a fost aproape de a muri de două ori, în 2015 şi 2017, în urma unor otrăviri de care el a acuzat puterea din Rusia.
Potrivit avocatului său Vadim Prohorov, opozantul suferă de polineuropatie şi de o patologie neuro-musculară, consecinţă a celor două otrăviri.
Potrivit agenţiei TASS, opozantul, care a fost declarat de către autorităţi “agent al străinătăţii”, era acuzat de “înaltă trădare” pentru că a criticat puterea în intervenţii publice în Occident.
Kara-Mourza a pledat în SUA, Europa şi Canada pentru adoptarea de sancţiuni împotriva responsabililor ruşi care se fac vinovaţi de grave încălcări ale drepturilor omului, sancţiuni după exemplul “legii Magniţki” din 2012.
El a lucrat de asemenea pentru organizaţia Open Rusia a fostului oligarh în exil şi detractor al Kremlinului, Mihail Hodorkovski, declarat “indezirabil” de autorităţile ruse în 2017.
Acuzaţia de difuzare de “informaţii false” se sprijină pe un amendament introdus după declanşarea ofensivei în Ucraina, ce permite reprimarea oricărei informaţii considerate mincinoase de către autorităţi.
În ultimii ani, aproape toţi opozanţii ruşi au fost condamnaţi la închisoare sau au fugit din ţară.
Cel mai cunoscut dintre ei, Aleksei Navalnîi, ispăşeşte o pedeapsă de nouă ani de privare de libertate pentru fraudă, dosar considerat de mulţi drept politic.
Londra, Berlinul şi ONU cer ”eliberarea imediată” a lui Kara-Murza
Guvernul britanic a denunţat luni “condamnarea motivată politic” a opozantului rus Vladimir Kara-Murza, care deţine şi cetăţenie britanică, la 25 de ani de detenţie, cerând “eliberarea imediată” a acestuia şi anunţând convocarea ambasadorului rus.
“Marea Britanie va continua (…) să ceară eliberarea imediată a dlui Kara-Murza”, a declarat într-un comunicat ministrul de externe James Cleverly.
Foreign Office a precizat că l-a convocat luni pe ambasadorul rus Andrei Kelin pentru a-i notifica faptul că Londra consideră condamnarea lui Kara-Murza ca fiind “contrară obligaţiilor internaţionale ale Rusiei în materie de drepturile omului”.
Şi guvernul german a denunţat “cu cea mai mare fermitate” sentinţa pronunţată împotriva lui Vladimir Kara-Murza.
“Acest verdict, ca multe altele, vizează să descurajeze, să excludă şi să împiedice orice voce critică” în Rusia, a declarat într-o conferinţă de presă regulată o purtătoare de cuvânt a Ministerului de Externe, Andrea Sasse, cerând “eliberarea imediată” a opozantului.
”Vă pot spune, în numele guvernului federal, că noi condamnăm acest verdict cu cea mai mare fermitate”, a adăugat ea.
Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, a reacţionat la rândul său, reclamând eliberarea “fără întârziere” a lui Kara-Murza.
“Nimeni nu ar trebui să fie privat de libertate pentru că şi-a exercitat drepturile omului, şi chem autorităţile ruse să îl elibereze fără întârziere. Atât timp cât se află în detenţie, trebuie tratat cu umanitate”, a afirmat Înaltul Comisar într-o declaraţie trimisă presei.