Ameninţările militare occidentale la adresa Rusiei au crescut „exponenţial”, a declarat ministrul apărării rus Serghei Şoigu în cursul unei reuniuni cu eşaloanele superioare ale forţelor armate ruse, potrivit EFE.
În acelaşi timp, Polonia a anunţat că va trimite 2.000 de soldaţi la frontiera cu Belarus, după cum a declarat miercuri ministrul adjunct de interne polonez, Maciej Wasik, pentru agenţia naţională de presă PAP, de două ori mai mulţi decât a cerut Garda de Frontieră, pentru a stopa trecerile ilegale ale migranţilor şi a menţine stabilitatea, potrivit Reuters.
„În direcţiile strategice de vest şi nord-vest, ameninţările la adresa securităţii militare a Rusiei au crescut exponenţial”, a spus Şoigu la Colegiul Ministerului Apărării, prezentând un raport privind consolidarea grupărilor militare ale Rusiei la frontierele sale de vest.
Totodată, ministrul rus a adăugat că „disponibilitatea Occidentului de a trimite o cantitate considerabilă de resurse disponibile în Ucraina, pentru a întoarce în favoarea lor situaţia de pe câmpul de luptă, generează riscuri serioase de escaladare a conflictului”.
El a subliniat că Occidentul duce un „război prin procură” împotriva Rusiei, oferind „un sprijin fără precedent regimului marionetă de la Kiev”.
„Din februarie anul trecut, Ucraina a primit sute de tancuri, peste 4.000 de vehicule blindate, peste 100.000 de piese de artilerie şi zeci de lansatoare multiple sau sisteme de apărare antiaeriană”, a spus Şoigu, precizând că ajutorul militar occidental acordat Kievului ar fi depăşit 160 de miliarde de dolari.
El a acuzat totodată SUA că cer aliaţilor lor furnizarea de arme „din ce în ce mai letale şi cu rază de acţiune mai lungă”, cum ar fi rachete britanice Storm Shadow.
În acest context şi din cauza deficitului de muniţie cu care se confruntă Kievul, a spus Şoigu, Washingtonul a „comis o nouă crimă de război prin includerea în pachetul de ajutor militar” pentru Ucraina a bombelor cu dispersie, interzise de o convenţie internaţională, dar folosite în mod curent și de Rusia Teroristă pe frontul din Ucraina.
De asemenea, el a calificat drept „un factor serios de destabilizare aderarea Finlandei la NATO şi, în viitor, a Suediei”, care a dublat deja frontiera terestră a Rusiei cu Alianţa Nord-Atlantică.
„Contingentele militare NATO şi armamentul capabil să lovească ţinte critice din nord-vestul Rusiei sunt susceptibile de a fi desfăşurate pe teritoriul finlandez”, a afirmat el.
În plus, Şoigu a invocat „riscuri considerabile” reprezentate de „militarizarea Poloniei, care – potrivit lui – a devenit principalul instrument al politicii antiruseşti a SUA”.
El a acuzat Polonia că încearcă să ocupe vestul Ucrainei şi în acest scop înfiinţează în prezent unităţi polono-ucrainene, sub aparenţa de a asigura securitatea ţării vecine, notează EFE.
„Luând în considerare forţele armate ale ţărilor din Europa de Est, de-a lungul frontierelor Uniunii statale (Rusia-Belarus) se află aproape 360.000 de militari, 8.000 de vehicule blindate, 6.000 de dispozitive de artilerie şi mortiere, 650 de avioane şi elicoptere”, a enumerat el.
Mai mult, declară Şoigu, prezenţa forţelor din alte ţări NATO a crescut de 2,5 ori de la începutul războiului, ajungând la peste 30.000 de militari.
„Ameninţările menţionate la adresa securităţii militare a Rusiei necesită o reacţie adecvată şi în timp util”, a concluzionat ministrul rus al apărării, anunţând că Rusia îşi va consolida forţele la frontierele sale vestice.
Şoigu a spus că Polonia, ţară membră a NATO, şi-a anunţat deja planurile de consolidare a armatei sale şi se aşteaptă ca forţe şi armament NATO semnificative să fie desfăşurate în Finlanda, care tocmai a aderat la alianţa occidentală condusă de SUA, potrivit Reuters.
În acelaşi timp, Polonia va trimite 2.000 de soldaţi la frontiera cu Belarus, a declarat miercuri ministrul adjunct de interne polonez, Maciej Wasik, pentru agenţia naţională de presă PAP, de două ori mai mulţi decât a cerut Garda de Frontieră, pentru a stopa trecerile ilegale ale migranţilor şi a menţine stabilitatea, potrivit Reuters.
Varşovia s-a arătat din ce în ce mai preocupată de situaţia la frontieră după ce sute de mercenari Wagner căliţi în lupte au sosit în Belarus luna trecută la invitaţia preşedintelui Aleksandr Lukaşenko.
Mai mult, Belarus a început săptămâna aceasta exerciţii militare în apropierea graniţei poloneze. La o întâlnire cu preşedintele rus Vladimir Putin pe 23 iulie, Lukaşenko a spus, în glumă, că abia îi ţine în frâu pe mercenarii Wagner care vor să atace Polonia.
„Probabil nu ar trebui să o spun, dar o voi face. Au început să ne îngrijoreze wagnerii: „Vrem să mergem în Occident, daţi-ne voie !” Iar eu le-am spus, de ce vreţi să mergeţi în Occident ? „Pentru a face o excursie la Varşovia, la Rzeszow””, i-a spus Lukaşanko preşedintelui rus, care a schiţat un uşor surâs.
Totodată, Polonia remarcă de asemenea o creştere a numărului de migranţi din Africa şi Orientul Mijlociu care încearcă să-i treacă graniţa în ultimele luni. În ultimii doi ani, Varşovia a acuzat Belarus că recrutează migranţi în ţările sărace şi-i trimite ilegal peste frontieră pentru destabilizarea situaţiei.
„Această întărire va fi nu de 1.000, ci de 2.000 de soldaţi”, a declarat Maciej Wasik pentru PAP, indicând că „această decizie a fost luată de către Comitetul de Securitate, această decizie a fost luată de ministrul (apărării) Mariusz Blaszczak”.
Wasik a declarat luni că Garda de Frontieră a solicitat desfăşurarea a încă 1.000 de soldaţi, adăugând că toate încercările migranţilor de a intra ilegal în Polonia sunt organizate de autorităţile belaruse. „Dacă am avea grăniceri adevăraţi de cealaltă parte şi nu servicii de contrabandă, aceste treceri nu ar exista deloc”, a spus el. Ambasada Belarusului la Varşovia nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii trimisă prin e-mail de către Reuters.
(sursa: Agerpres)