Scandalul Romexpo. Legea prin care Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a primit un teren de 46 de hectare în zona centrală a Capitalei a fost adoptată într-o grabă suspectă.
Acesta este și motivul pentru care mai multe voci susțin că această normă fost făcută cu dedicație pentru asociația Camera de Comerț, având susținere la cele mai înalte niveluri.
Pe 12 martie 2020, senatorul PMP Emila Marius Pașcan semnează inițiativa legislativă în numele altor nouă colegi de partid care propuneau modificarea legii de funcționare a CCIR. În expunerea de motive se face istoricul Camerei, începând cu Alexandru Ioan Cuza și terminând cu anul 2004 când, prin hotărâre de Guvern, terenul de 46 de hectare al statului este transmis cu titlu gratuit pentru 49 de ani către CCIR. Astfel, PMP plânge soarta CCIR care, deși are dreptul să folosească terenul gratuit până în 2053, nu se poate dezvolta, deoarece legea îi interzice să construiască pe el. În loc să concesioneze cele 46 de hectare către Camera de Comerț (situație care permite eliberarea autorizațiilor de construire n.red.), cei zece parlamentari de la PMP, ajutați de alți 8 senatori neafiliați propun transmiterea terenului statului în proprietatea CCIR pentru realizarea unor investiții care au „potențialul de a transforma Bucureștiul într-unul dintre principalele puncte de destinație pentru întrega Europă”. Inițiatorii mai vorbesc despre transformările care urmează să fie făcute în zona Romexpo, la care CCIR este acționar cu 91%, adică „un proiect despre elitele și valorile românești, un proiect inițiat de români, pentru români”. Potrivit estimărilor specialiștilor, terenul în discuție valorează între 200 și 250 milioane de euro.
Scandalul Romexpo: O nouă taxă pentru firme
O altă modificare propusă de inițiatori prevede ca toate firmele din România să se înregistreze la CCIR și să plătească o taxă anuală între 10 și 100 de euro, în funcție de mărimea firmei, pentru ca administratorii acestora să primească consiliere de specialitate din partea Camerei de Comerț. Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, în iulie 2020, în România erau active 1.400.000 de firme. Dacă fiecare din aceste societăți ar plăti o medie de 50 de euro, Camera de Comerț ar obține 70 milioane de euro anual numai din această taxă.
Păreri împărțite
Pe 15 aprilie 2020, Consiliul Economic și Social (organ consultativ al Parlamentului) a transmis punctele de vedere față de această inițiativă legislativă. Astfel, reprezentanții sindicatelor și ai societății civile au fost de acord cu aceste modificări, reprezentanții patronatelor au trimis punct de vedere nefavorabil, susținând că proiectul de lege are caracter individual, fiind dedicat exclusiv asociației Camerei de Comerț și Industrie. Ei mai arată că prin proiect, o asociație privată primește „avantaje din partea statului prin creșterea activului patrimonial”.
– 12 mai 2020, Consiliul legislativ avizează pozitiv inițiativa legislativă, dar cu observații și propuneri. O zi mai târziu, Comisia Juridică a Senatului, în unanimitate, acordă aviz favorabil proiectului, fără amendamente, documentul fiind semnat de senatorul PSD Șerban Nicolae.
– 24 iunie 2020, din raportul Comisiei Economice a Senatului aflăm că Guvernul nu a transmis punct de vedere față de acestă inițiativă legislativă, că ministerul Economiei nu susține inițiativa în forma propusă, că Ministerul Justiției nu a transmis punct de vedere pe acest subiect deși i s-a cerut și că senatorii economiști au respins în unanimitate proiectul.
– 16 iulie 2020, proiectul este adoptat tacit de Senat, fără dezbatere și fără vot, fiind trimis la Camera Deputaților unde este înregistrat pe 27 iulie.
– 1 septembrie, Comisia Juridică și Comisia pentru Industrii din Camera Deputaților, elaborează un raport comun și elimină taxele pentru înscrierea în registrul firmelor, plus amendamentul că CCIR nu poate vinde sau ipoteca terenurile obținute gratuit de la stat pentru 49 de ani de la data promulgării legii.
Adoptată fără dezbateri
A doua zi, legea este adoptată de Camera Deputaților cu 178 de voturi pentru, (PSD, PMP și PNL) 45 împotrivă, (USR și UDMR), 13 abțineri și doi deputați care au refuzat să voteze.
Conform stenogramei, deputații au refuzat să retrimită proiectul de lege în Comisii, deputatul Cătălin Drulă susținând de la tribună că „ceea ce se întâmplă astăzi în Parlamentul României, prin acest proiect de lege, este un tun imobiliar transpartinic. PMP a iniţiat legea, PNL a pus-o pe ordinea de zi şi PSD o susţine”. Din același document rezultă că reprezentantul Guvernului în Parlament, Nini Săpunaru, a ieșit din sală când i s-a cerut punctul de vedere față de acest proiect de lege.
Pe 8 septembrie, legea fiind trimisă pentru promulgare la Cotroceni, USR și UDMR, plus o serie deparlamentari neafiliați au sesizat Curtea Constituțională în legătură cu această lege, susținând că în Camera Deputaților ea a fost modificată radical față de forma adoptată de Senat, că a fost modificat și beneficiarul transferului gratuit de proprietate, că nu a existat un studiu de impact înainte de adoptarea acestei legi și că a fost afectat ilegal patrimoniul statului.
Susținere de la Cotroceni
Surse politice care au participat la dezbaterea acestei legi ne-au declarat că graba cu care a fost adoptată această lege, consensul PSD-PNL-PMP pe această temă este rezultatul unor negocieri politice elaborate. Deși Guvernul nu a fost de acord cu legea, balanța ar fi fost înclinată de președintele României care ar fi aprobat acest transfer de proprietate și cu investițiile preconizate a se face acolo.
CCIR se autocaracterizează ca o „organizaţie neguvernamentală, autonomă, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, ce reprezintă, sprijină şi apără interesele generale ale comunităţii de afaceri din România”.
Conform legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, „se supun prevederilor prezentei legi partidele politice, federațiile sportive și organizațiile neguvernamentale de utilitate publică, care beneficiază de finanțare din bani publici”. În aceste condiții, am cerut CCIR, în baza normei susmenționate, care sunt firmele și valoarea chiriilor percepute de la societățile găzduite în imobilele care aparțin Camerei de Comerț și dacă, în cazul investițiilor preconizate de la Romexpo s-a efectuat un studiu de fezabilitate/oportunitate privind natura acestor investiții.
Deasupra legii, deși este asociație de utilitate publică
Camera de Comerț ne-a transmis, printr-un mesaj semnat „Biroul de Comunicare publică” că „CCIR, ca entitate juridică, nu se regăsește în sfera de aplicabilitate a dispozițiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, implicit, nici informațiile care privesc sau rezultă din activitatea acesteia, inclusiv cele solicitate de dumneavoastră, nu constituie informații de interes public în sensul legii menționate”. Mai mult, Camera de Comerț susține că, „dispozițiile legale care prevăd negocierea cu o singură sursă, așa cum indicați dumneavoastră în cea de a doua întrebare, nu sunt aplicabile ori incidente CCIR, aceasta fiind o instituție privată care nu beneficiază de finanțare din bani publici”, ne-a transmis asociația care tocmai a primit gratis de la stat un teren în valoare de 250 milioane de euro.
În toamna anului 2017, Iulian Dascălu a semnat un acord cu CCIR și Romexpo prin care s-a angajat să dezvolte un proiect imobiliar mixt. El suportă costurile estimate la 2,8 miliarde de euro, cu condiția să fie proprietar exclusiv.
Proiectul prevede construirea a 14 turnuri, cu înălțimea de până la 42 de etaje, locuințe, o parcare de 12.000 de locuri și un mall. Romexpo SA a inițiat un Plan Urbanistic Zonal prin care și-a arătat intenția de a realiza proiectul, iar acesta a primit aviz de oportunitate de la Primăria Capitalei, proiectul fiind în dezbatere publică.
Oferta de cumpărare
Cu o zi înainte de votul din Camera Deputaților, un fond sud-african de investiții care deține mai multe mall-uri și clădiri de birouri din România anunța că este dispus să participe la o licitație pentru a cumpăra terenul Romexpo. „Grupul îşi exprimă interesul de a oferi un preţ Statului român pentru terenul de la Romexpo sau pentru drepturile pentru dezvoltare imobiliară, fără să fie nevoie ca acesta să fie transferat gratuit către o entitate privată, în considerarea dezvoltării unui proiect comercial. Compania îşi manifestă astfel interesul de a participa la o licitaţie publică de selecţie a investitorului pentru dezvoltarea proiectului”, a anunţat compania.
Anunțul investitorului a provocat iritare la nivelul conducerii CCIR, care a arătat că, potrivit legii, deține terenul în folosință gratuită până în 2053, deci nu poate fi vândut altcuiva. Conform instituției condusă de Mihail Daraban, dacă se semnează contractul cu omul de afaceri Iulian Dascălu, statul român ar urma să încaseze peste 200 de milioane de euro în cei 5 ani ai perioadei de construcţie şi peste 345 milioane de euro anual în perioada de operare. El mai susține că a făcut un studiu de oportunitate și o analiză a investitorilor care pot să facă această lucrare și astfel a ajuns la Grupul Iulius, reprezentat de Dascălu. „CCIR propune un proiect cu impact major, nu doar pentru Capitală, ci la nivel național. În mod evident, a existat un studiu amplu privind oportunitatea și fezabilitatea unei asemenea investiții, precum și o analiză a investitorilor care ar putea dezvolta un astfel de proiect, contând în primul rând expertiza în realizarea și operarea unor ansambluri mixte de amploare, capacitatea financiară și chiar deschiderea față de investiții în infrastructură și facilități sociale”, se arată în răspunsul CCIR.
Critici față de această asociere au venit și din partea Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR) care arată că „proiectul de lege adoptat de Parlament cu privire la transferul cu titlu gratuit al terenului din zona Romexpo eludează mediul concurenţial din România şi creează un precedent grav (…) prin implicarea celui mai înalt for legislativ al României într-un proiect cu impact major la nivelul Capitalei”.
Profit de milioane
Potrivit datelor furnizate de Ministerul de Finanțe, anul trecut, Romexpo, a avut o cifră de afaceri de aproape 64 milioane de lei și un profit de 5 milioane de lei. Firma are 200 de angajați și se ocupă de organizarea expozițiilor, a târgurilor și a congreselor.
Partenerul ales pentru proiectul de la Romexpo este Iulian Dascălu, om de afaceri care a realizat investiții de sute de milioane de euro în proiecte imobiliare dezvoltate în orașe precum Cluj-Napoca, Iași, Suceava sau Timișoara.
Primul proprietar român de mall, acesta a construit în jurul Palatului Culturii din Iași, proiectul Palas, valoarea totală a investițiilor fiind de 265 milioane de euro.
About The Author
