sâmbătă, mai 18, 2024
AcasăAgenda ZileiScrisorile lui Iohannis către Parlamentul său: Armata Română participă cu cei 8...

Scrisorile lui Iohannis către Parlamentul său: Armata Română participă cu cei 8 militari la asigurarea securității maritime în Marea Roșie și Golful Aden, grav amenințată de rebelii Houthi

Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au aprobat trimiterea la comisiile de apărare a trei scrisori transmise Parlamentului de către preşedintele Klaus Iohannis.

Cele trei scrisori vor intra la plenul comun al Legislativului, de luni 22 aprilie, ora 14.00.

În prima scrisoare, şeful statului informează Parlamentul că a aprobat participarea Armatei României la Operaţia de Securitate maritimă a Uniunii Europene EUNAVFOR ASPIDES şi solicită aprobarea celor două Camere pentru participarea Armatei României la Operaţia maritimă de tip coaliţie PROSPERITY GUARDIAN (OPG), având ca obiectiv protejarea securităţii pe principalele rute de navigaţie din Strâmtoarea Bab-al-Mandeb, Strâmtoarea Ormuz, apele internaţionale din Marea Roşie, Marea Arabiei şi Golful Persic.

În a doua scrisoare, Iohannis cere Parlamentului aprobarea pentru participarea Armatei României la operaţiile desfăşurate sub egida Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră – MCM BLACK SEA, începând cu anul 2024, cu personal de stat major şi o navă militară.

În cea de-a treia scrisoare, Iohannis spune că a aprobat tranzitarea teritoriului naţional a echipamentelor şi bunurilor materiale donate de Estonia către Ucraina şi instruirea militarilor ucraineni pentru utilizarea şi întreţinerea materialelor donate, potrivit News.ro.

Scrisoarea I

„Pe fondul conflictului din Fâşia Gaza şi al intensificării acţiunilor grupării rebele yemenite Al-Houthi asupra unor obiective şi interese relaţionate Israelului, inclusiv asupra traficului comercial maritim din Marea Roşie, situaţia de securitate din zona coastelor yemenite şi a Strâmtorii Bab-al-Mandeb s-a deteriorat constant, cu repercusiuni negative la nivelul economiei europene şi mondiale.

În acest context, la data de 18 decembrie 2023, Statele Unite ale Americii şi-au asumat intervenţia împotriva rebelilor Al-Houthi prin lansarea Operaţiei maritime de tip coaliţie PROSPERITY GUARDIAN (OPG) şi au adresat comunităţii internaţionale un apel pentru implicare în rezolvarea situaţiei de securitate din Marea Roşie prin participarea cu personal de stat major şi capabilităţi navale, precum şi prin intensificarea schimbului de informaţii.

Totodată, la data de 29.01.2024 , Uniunea Europeană a iniţiat demersuri pentru lansarea unei operaţii pentru asigurarea libertăţii de navigaţie în contextul acestei crize, în strânsă cooperare cu Operaţia maritimă de tip coaliţie PROSPERITY GUARDIAN. În acest sens, a fost aprobat Conceptul de Gestionare a Crizei pentru o nouă Operaţie maritimă, EUNAVFOR ASPIDES, având ca obiectiv protejarea securităţii maritime pe principalele rute de navigaţie din Strâmtoarea Bab-al-Mandeb, Strâmtoarea Ormuz, apele internaţionale din Marea Roşie, Marea Arabiei şi Golful Piersic. Operaţa EUNAVFOR ASPIDES s-a lansat la data de 19.02.2024, cu ocazia reuniunii Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene.

EUNAVFOR ASPIDES va lucra în strânsă colaborare cu conducerea Grupării Multinaţionale de Forţe, dislocată în Marea Roşie şi Golful Aden, precum şi cu Operaţia maritimă a Uniunii Europene dedicată contribuţiei la securitatea maritimă în vestul Oceanului Indian şi în Marea Roşie (EUNAVFOR ATALANTA).

În acest context, în conformitate cu prevederile art. 119 din Constituţia României şi ale Legii nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu modificările şi completările ulterioare, la propunerea Prim-ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, am aprobat participarea Armatei României la Operaţia de Securitate maritimă a Uniunii Europene EUNAVFOR ASPIDES, în vederea asigurării libertăţii de navigaţie în Strâmtoarea Bab-al-Mandeb, Strâmtoarea Ormuz, apele internaţionale din Marea Roşie, Marea Arabiei şi Golful Persic, începând din anul 2024, cu până la 5 militari.

De asemenea, în baza prevederilor art. 7 alin. (2) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu modificările şi completările ulterioare, solicit aprobarea Parlamentului României pentru participarea Armatei României la Operaţia maritimă de tip coaliţie PROSPERITY GUARDIAN (OPG), sub comanda SUA, în zona de responsabilitate din Marea Roşie, Golful Aden şi teritoriul statului Bahrain, începând cu anul 2024, cu până la 3 militari.

Participarea personalului la această operaţie, în cadrul comandamentului dislocat pe teritoriul statului Bahrain, se va face ulterior reglementării statutului juridic al militarilor români pe teritoriul acestui stat.

Fondurile financiare necesare participării la misiuni sunt asigurate din bugetul alocat Ministerului Apărării Naţionale în anul 2024”.

Scrisoarea a II-a

„România a promovat constant necesitatea protejării regiunii Mării Negre, îndeosebi în actualul context de securitate. Din această perspectivă, România acţionează pentru creşterea relevanţei regiunii Mării Negre în cadrul NATO, pentru a obţine sprijin aliat în susţinerea acestui obiectiv, inclusiv prin consolidarea prezenţei aliate în Marea Neagră, în special navale.

Din cauza agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, ameninţarea minelor în derivă instalate de ambele state s-a amplificat, afectând siguranţa navigaţiei şi a populaţiei, aşa cum au demonstrat numeroasele incidente înregistrate în Marea Neagră, în apropierea graniţelor României.

În acest context, Turcia a propus constituirea unei grupări navale de deminare în Marea Neagră (Mine Counter-Measures Task Group Black Sea/MCM BLACK SEA).

Din perspectiva României, pe lângă răspunsul la problema reală existentă în Marea Neagră, crearea unui grup operativ constituie atât o modalitate de dezvoltare a cooperării regionale cu aliaţii săi riverani, cât şi o oportunitate de a atrage participarea NATO şi a aliaţilor neriverani în asigurarea securităţii Mării Negre.

Constituirea MCM BLACK SEA este o premieră în istoria recentă a regiunii Mării Negre şi un proiect de importanţă strategică.

Cu atât mai mult, trebuie avute în vedere limitările României şi ale Bulgariei în ceea ce priveşte capabilităţile navale necesare, Turcia fiind singurul stat dintre cele nominalizate care dispune de capabilităţi dezvoltate pentru îndeplinirea cu succes a misiunii de luptă contra minelor atribuită MCM BLACK SEA.

În acest context, în conformitate cu prevederile art. 119 din Constituţia României şi ale art. 7 alin. (2) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu modificările şi completările ulterioare, solicit aprobarea Parlamentului României pentru participarea Armatei României la operaţiile desfăşurate sub egida Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră MCM BLACK SEA, începând cu anul 2024, cu personal de stat major – până la 6 militari şi 1 navă militară cu capabilităţi MCM şi echipă EOD la bord, având un echipaj de până la 85 de militari.

Reconfigurarea contribuţiei naţionale la operaţiile sub egida MCM BLACK SEA se va executa cu aprobarea ministrului apărării naţionale, în funcţie de cerinţele operaţionale şi de evoluţia activităţilor acestei misiuni, cu încadrarea în limitele numerice ale pachetului de forţe.

Fondurile financiare necesare participării la misiuni sunt asigurate din bugetul alocat Ministerului Apărării Naţionale, în condiţiile legii”.

Scrisoarea a III-a

„În conformitate cu prevederile art. 119 din Constituţia României şi ale Legii nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la propunerea Prim-ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, am aprobat tranzitarea teritoriului naţional a echipamentelor şi bunurilor materiale donate de Estonia către Ucraina şi instruirea militarilor ucraineni, vizând pregătirea pentru cunoaşterea, utilizarea şi întreţinerea echipamentelor donate.

Fondurile financiare necesare activităţii de instruire a detaşamentului ucrainean (cazarea, hrănirea şi transportul militarilor la/de la locul de instruire, asigurarea carburanţilor pentru alimentarea ambarcaţiunilor), precum şi eventualele costuri neprevăzute, necesare pentru finalizarea activităţilor până la predarea bunurilor către partenerul ucrainean sunt asigurate din bugetul alocat Ministerului Apărării Naţionale pentru anul 2024”.

About The Author

Dan Badea
Dan Badea
Jurnalist de investigații din 1990, licențiat în matematică. Instituții mass media pentru care am lucrat în ultimii 30 de ani: Expres, Ultimul Cuvânt, Tele7 abc, Televiziunea Română, Evenimentul Zilei, Adevărul, Bilanț, Prezent, Interesul Public, Gardianul, Curentul. Autor al volumului ”Averea Președintelui. Conturile Ceaușescu” - Nemira, 1998.
Articole asemanătoare

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai accesate