Șefia Senatului este disputată de liberali, prin Alina Gorghiu, de PSD, prin „omul ALDE”, Teodor Meleșcanu, și de ALDE, prin Ion Popa.
Aceștia trei vor cere în plen, votul senatorilor pentru a fi aleşi ca preşedinte al Camerei superioare a Parlamentului.
Alina Gorghiu, propusă de grupul liberalilor, este susţinută de senatorii PNL (25), de cei de la USR (13) şi UDMR (9).
Senatorul ALDE Teodor Meleşcanu este susținut de grupul PSD, care numără 68 de membri.
Ion Popa, propus pentru această funcţie de ALDE, ar urma să fie susţinut de cei 11 senatori ai grupului Alianţei Liberalilor şi Democraţilor, cărora li s-au adăugat 3 senatori ai PRO România.
Regulamentul Senatului spune că preşedintele forului este ales prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor prezenţi.
Fostul preşedinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu a demisionat pe 2 septembrie ca urmare a retragerii ALDE de la guvernare. Acesta a declarat că Teodor Meleşcanu nu are sprijinul ALDE pentru şefia Senatului şi, dacă va candida din partea PSD, urmează să fie convocat Biroul Politic.
„Regulamentul spune foarte clar: că fiecare grup parlamentar în Senat poate să facă o singură propunere. Ca atare, ne vom trezi în situaţia nefirească de a avea două propuneri pentru funcţia de preşedinte, amândouă din partea ALDE. Singura propunere valabilă este propunerea pe care o va face grupul nostru”, a declarat Tăriceanu.
Teodor Meleșcanu este cel de-al doilea om din ALDE care alege să renunțe la partid în detrimentul funcției. Primul dintre aceștia a fost Ramona Mănescu, cea care acum este ministrul Afacerilor Externe, după ce a refuzat să își dea demisia din funcție așa cum îi ceruse partidul.