Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) scrie Comisiei Europene despre „îngrijorarea” legată de proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale, spunând că „este imperativ să se regândească metoda etapizată propusă prin stabilirea unor intervale raționale de aplicare a noilor dispoziții”, astfel încât creșterea vârstei de pensionare, cu un minimum de 12 ani, să se facă treptat, pe o perioadă mult mai lungă decât cea propusă, „fără a afecta speranța legitimă a beneficiarilor”, relatează Hotnews.
În scrisoarea trimisă Comisiei Europene, CSM îşi exprimă îngrijorarea cu privire la modul de modificare a proiectului de act normativ și spune că acesta „contravine atât recomandărilor formulate în cadrul mecanismului privind statul de drept, cât şi obiectivelor stabilite de Mecanismul de redresare şi rezilienţă, cu scopul de a garanta independenţa sistemului judiciar, sporind calitatea şi eficienţa acestuia”. Conform CSM, aceste schimbări legislative vor modifica legile justiţiei recent adoptate, care au reprezentat un jalon în PNRR.
De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii reclamă că procesul legislativ s-a desfăşurat„ cu încălcarea cooperării loiale între instituţiile implicate şi cu lipsa transparenţei”, adăugând că, deşi Consiliul a aprobat cu comentarii proiectul de act normativ transmis de Guvern şi adoptat de Senat, varianta actuală, astfel cum a fost modificată în faţa comisiilor Camerei Deputaţilor, are o formă total diferită şi introduce noi condiţii care nu au fost supuse dezbaterilor şi cu privire la care nu a fost emis avizul CSM.
Legea privind reforma pensiilor speciale se află în dezbatere la Camera Deputaților, după ce Senatul a adoptat mai multe modificări.
Vârsta de pensionare va crește treptat până la 65 de ani pentru toți românii și nicio pensie din România nu va mai depăși venitul aflat în plată, anunța în 22 mai ministrul Muncii, Marius Budăi, în urma discuțiilor cu Comisia Europeană privind eliminarea pensiilor speciale. El nu a precizat de când se va aplica concret, spunând că vor fi făcute noi amendamente
România s-a angajat în fața Comisiei Europene prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să facă o reformă a pensiilor speciale. Legislația în vigoare și decizile Curții Constituționale au creat un blocaj instituțional în ceea ce privește reglarea pensiilor speciale.
Potrivit Guvernului, cheltuielile anuale cu pensiile speciale au ajuns la 12 miliarde de lei.
Beneficiari de pensii speciale – de serviciu și militare – sunt în jur de 190.000 de persoane, grosul fiind la pensiile militare – aproape 180.000 – unde intră cele de la MAI, MApN, SRI, SIE și STS.
În România numărul de beneficiari de pensii de serviciu înregistrat în mai 2023 era 10.281, potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Dintre aceștia, 5.252 sunt pensionari veniți din zona procurorilor şi judecătorilor. În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, pensia medie de serviciu este de 21.555 de lei, din care 19.902 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.101 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Comunicatul integral al CSM:
Având în vedere demersul legislativ referitor la modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, Consiliului Superior al Magistraturii a adresat, la data de 13 iunie 2023, o scrisoare către Comisia Europeană:
”În contextul abordării legislative privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sistemului public de pensii, aflate în prezent pe rolul Camerei Deputaților, Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de modificările aduse pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor.
Consiliul își exprimă îngrijorarea cu privire la modul de modificare a proiectului de act normativ, care contravine atât recomandărilor formulate în cadrul mecanismului privind statul de drept, cât și obiectivelor stabilite de Mecanismul de redresare și reziliență cu scopul de a garanta independența sistemului judiciar, sporind calitatea și eficiența acestuia.
Astfel, amendamentele menționate mai sus vor modifica legile justiției recent adoptate (în decembrie 2022), care, prin ele însele, au reprezentat un[1] jalon PNRR care a fost astfel îndeplinit. Reamintim că, în procesul de elaborare și adoptare a legilor justiției, au fost respectate toate recomandările Comisiei Europene și obiectivele de etapă ale PNRR, inclusiv cele referitoare la pensii. PNRR a statuat în mod expres neincluderea pensiilor magistraților în categoria care urmează să fie modificată[2], în conformitate cu obligația de a respecta deciziile Curții Constituționale a României. În plus, legile recent adoptate au fost apreciate în ultimul raport MCV și reprezintă, de asemenea, un element esențial în Raportul privind statul de drept, respectând garanțiile solicitate de CE în ceea ce privește asigurarea stabilității și ireversibilității reformelor.
De asemenea, procesul legislativ s-a desfășurat cu încălcarea cooperării loiale între instituțiile implicate și cu lipsa transparenței. Deși Consiliul a avizat cu observații proiectul de act normativ transmis de Guvern și adoptat de Senat, varianta actuală, astfel cum a fost modificată în fața comisiilor Camerei Deputaților, are o formă total diferită și introduce noi condiții care nu au fost supuse dezbaterilor și cu privire la care nu a fost emis avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Sistemul judiciar înțelege și sprijină inițiativa legislativă care vizează eliminarea inechităților din cadrul sistemului și a derapajelor din trecut generate de lipsa armonizării legislative care duce la un cuantum disproporționat al pensiilor în cazuri concrete, cu condiția ca dispozițiile legale avute în vedere să stabilească o perioadă de tranziție sau o aplicare etapizată adecvată.
Este necesară o perioadă de tranziție pentru a asigura încrederea legitimă a profesioniștilor din sistemul judiciar, care și-au început cariera în temeiul unui cadru juridic diferit, recunoscut de peste 25 de ani. În sistemul public de pensii au fost incluse dispoziții similare pentru creșterea vârstei de pensionare pentru femei (de la 59 la 63 de ani, din ianuarie 2011 până în ianuarie 2030). De asemenea, există diferite tipuri de profesii, altele decât magistrații, pentru care sunt prevăzute beneficii speciale în materie de pensie datorită condițiilor speciale de muncă, inclusiv reducerea vârstei standard de pensionare sau a perioadei suplimentare de vechime.
Prin urmare, este imperativ să se regândească metoda etapizată propusă prin stabilirea unor intervale raționale de aplicare a noilor dispoziții, astfel încât creșterea vârstei de pensionare, cu un minim de 12 ani, să se facă treptat, pe o perioadă mult mai lungă decât cea propusă, fără a afecta speranța legitimă a beneficiarilor și fără a crea situații discriminatorii între profesioniștii cu o vechime similară în sistemul judiciar, dar cu vârste biologice diferite.
Sistemul judiciar se confruntă în prezent cu un deficit sever de personal, în contextul perpetuării incertitudinii cu privire la statutul profesioniștilor din cadrul sistemului judiciar. Deși este guvernat de o lege organică, statutul a devenit din ce în ce mai mult supus unor modificări legislative sau unor proiecte de modificare, atât în ceea ce privește condițiile de promovare în carieră, cât și drepturile prevăzute pentru magistrați, în timp ce obligațiile și formele de răspundere disciplinară și materială au fost înăsprite. Această situație a condus la un număr mare de pensionări din sistemul judiciar și la o scădere a numărului de candidați pentru admiterea în magistratură.
În prezent, 20 % din posturile de judecător și 27 % din posturile de procuror sunt deja vacante, cu perspective de creștere a procentelor la 40 % și 45 % până la sfârșitul anului 2025, ceea ce ar duce la prăbușirea sistemului judiciar din România, din cauza unui nou val de pensionări cauzate de modificările avute în vedere.
În plus, riscul ca judecătorii și procurorii în prima parte a carierei lor să părăsească sistemul judiciar ca urmare a demotivării este, de asemenea, crescut, având în vedere pierderea oricărei posibilități de a obține o pensie de serviciu, astfel cum prevede legislația în vigoare. Interesul pentru o carieră în justiție a scăzut în mod constant în ultimii ani. De exemplu, în 2022, din cele 580 de posturi scoase la concurs, 141 au rămas neocupate, deși nota de admitere necesară pentru a deveni magistrat a scăzut la șase din zece de la opt din zece. O consecință evidentă va fi, de asemenea, în viitor, lipsa atractivității profesiei de judecător sau procuror.
Pe termen lung, efectul indirect va fi slăbirea puterii judiciare și dificultățile în menținerea sistemului de control și echilibru impus de statul de drept.
Credem cu tărie că astfel de modificări legislative ar trebui să se bazeze pe un dialog autentic care să includă toate puterile statului pentru a găsi cele mai bune soluții pentru a asigura statul de drept, independența justiției și previzibilitatea legii.
Consiliul Superior al Magistraturii reamintește că a fost întotdeauna un partener de discuție în relația cu instituția pe care o reprezentați și, prin urmare, solicităm Comisiei Europene să încurajeze ferm Parlamentul României să adopte modificări legislative care să respecte în mod eficient atât recomandările privind statul de drept, cât și jaloanele PNRR.”