Securitatea statului belgian spune că, după invadarea Ucrainei, spionii ruși de la Bruxelles sunt „mai puțin activi” și respectă regulile. Ei și-au pus deoparte, sub cheie, cerneala simpatică și pixurile care explodează, potrivit Politico.eu, care citează un purtător de cuvânt al serviciului belgian de informații.
Deși președintele american Joe Biden a sosit miercuri seara la Bruxelles pentru o sesiune extraordinară a reuniunilor NATO, UE și G7, agenții ruși din orașul european al spionilor au ținut ”capul la cutie”.
Dealtfel, potrivit sursei citate, de la începutul invadării Ucrainei de către Rusia, autoritățile belgiene au observat o scădere a activităților de spionaj rusești pe teritoriul belgian, a declarat un purtător de cuvânt al Serviciului de Securitate de Stat din Belgia.
„Sunt mai puțin activi, au devenit mai precauți și respectă o mulțime de reguli de securitate”, a spus purtătorul de cuvânt.
Serviciul de informații și securitate belgian nu a putut comenta cu privire la numărul de spioni ruși de la Bruxelles, care găzduiește atât instituțiile UE, cât și sediul NATO. Presa belgiană a dezvăluit însă că o treime dintre diplomații ruși sunt de fapt ofițeri de informații, ceea ce s-ar ridica la câteva zeci de spioni ruși la Bruxelles.
Procurorii au cerut o actualizare a legii naționale cu privire la spionaj, care datează din anii 1930, deoarece Belgia a considerat de multă vreme că spionajul nu este o infracțiune. Procurorii au citat rolul Belgiei de centru diplomatic ca justificare pentru extinderea definiției spionajului în legislația națională pentru a asigura urmărirea penală.
La începutul acestei luni, Parlamentul European a cerut, de asemenea, autorităților belgiene „să revizuiască și să actualizeze cadrul intern antispionaj pentru a permite detectarea, urmărirea și sancționarea efectivă a infractorilor” vinovați de infiltrarea străină.
Guvernul belgian a anunțat anul trecut că va investi mai mult în securitatea statului, urmărind ca agenția guvernamentală să-și mărească angajații de la 583 cât numără acum, la 1.000 până în 2024. La acea vreme, ministrul belgian al Justiției Vincent Van Quickenborne a numit contrainformațiile una dintre prioritățile statului, spunând că va întări echipele din această zonă.