- Înainte de a încerca să-l scoată din țară pe Călin Georgescu, rețeaua Hanț–Iană de la Viena și-a testat deja forța în spațiul informațional: sub umbrela lui Hanț apar două platforme, jurnalulmoldovenesc.eu și jurnalulromanesc.eu, folosite ca vehicule de promovare sistematică a primarului pro-rus al Chișinăului, Ion Ceban — declarat indezirabil în România pentru cinci ani, pe motive de siguranță națională.
- Materialele au un ton constant elogios, iar firul editorial duce spre cercul lui Cătălin Antohe (Cetățeanul.net) — abia pus sub urmărire penală pentru șantaj în dosarul Vanbet— semn că presa a fost integrată într-un mecanism de validare și influență.
- Este, în fond, aceeași rețetă folosită de rețelele de comunicare conexe serviciilor în anii ’80–’90: infrastructură economică, acoperire mediatică și obiectiv politic, toate subsumate unei campanii orchestrate de la Viena.
Identitatea rescrisă: de la Sultan la Hanț
Dănuț-Constantin Hanț pare, la prima vedere, un antreprenor român stabilit la Viena, implicat în consultanță, proiecte culturale și inițiative dedicate diasporei. În realitate, profilul său indică o rețea sofisticată, construită în jurul unei schimbări suspecte de identitate și extinsă în zone sensibile — de la foști ofițeri de informații și parteneri cu antecedente penale, până la cetățeni străini din Austria, Germania, Ucraina și Republica Moldova.
În documentele din 2009 ale Registrului Comerțului, apare sub numele Sultan Dănuț-Constantin, născut în comuna Stejari, județul Gorj. L-am găsit cu acest nume, ca asociat în firma Andrasig Activ SRL, cu domiciliul declarat în Viena și pașaport românesc emis în 2006. CNP-ul — 167070(…) – este identic cu cel al actualului Hanț Dănuț-Constantin, ceea ce confirmă fără echivoc că este aceeași persoană.
După câțiva ani, în toate actele comerciale apare noua identitate — Hanț — iar domiciliul se mută din Martinstrasse 54 pe Scheugasse 7/7, Viena. Nu există nicio justificare juridică publică pentru această schimbare de nume. În lipsa unei rațiuni oficiale, ipoteza operațională rămâne cea de reprofilare identitară, o practică frecventă în rândul persoanelor care doresc să șteargă urmele unui trecut profesional incompatibil cu prezentul.
Această „resetare biografică” coincide cu apariția sa în companii cu profil logistic, IT, consultanță și chiar fabricarea de armament. Ritmul cu care își schimbă adresele, domeniile de activitate și partenerii indică un tipar de camuflaj permanent. Hanț acționează ca un om care știe că e observat și care își regândește constant traseul pentru a rămâne imprevizibil. Nu e genul care să riște, dar nici cel care se teme. Are instinctul celui format într-un mediu în care discreția era sinonimă cu supraviețuirea.
După 2019, Hanț intră într-o etapă de expansiune controlată. Nu acționează niciodată în prim-plan. Își construiește fiecare pas prin intermediari, oameni de fațadă, asociați care semnează și vorbesc în numele lui, în timp ce el rămâne în umbră, dirijând mișcarea generală. Este genul de operator care înțelege valoarea tăcerii și puterea unei prezențe administrative silențioase, dar constante.
În toate firmele și asocierile, Hanț se poziționează ca pilon tehnic, nu ca lider vizibil. Controlează detaliile: semnăturile, transferurile, modificările de cod CAEN, mutările de sedii. Creează structuri, le lasă să funcționeze o vreme, apoi le abandonează sau le transferă, ca și cum ar dori să șteargă urmele trecerii sale. Nu cultivă prietenii, ci colaborări. Fiecare om are un rol precis: unii oferă conexiuni tehnice, alții legături politice, alții simple adrese.
Această disciplină a tăcerii și controlului se reflectă și în spațiul mediatic. Sub umbrela sa apar două platforme online — jurnalulmoldovenesc.eu și jurnalulromanesc.eu — care promovează constant figura primarului pro-rus de Chișinău, Ion Ceban. Tonul materialelor este elogios, iar sursele editoriale duc spre cercul lui Cătălin Antohe, patronul Cetățeanul.net. Prin aceste site-uri, Hanț își extinde prezența din sfera economică în cea informațională, folosind presa drept instrument de validare și influență — exact cum făceau rețelele de comunicare conexe CIE-SIE în anii ’80 -’90.
Ulterior, așa cum aveam sa aflam din dosarul Vanbet, același Hanț punea la cale scoaterea din țară a lui Călin Georgescu, pe filierele verificate ale rețelei.
Astfel, potrivit Ordonanței de Începere a Urmăririi Penale din dosarul Vanbet, la data de 27 mai 2025, ora 08:55:29, Silviu Pîrvu-Ularu își contactează soția și îi relatează un plan pus la cale de Dănuț Hanț pentru a-l ajuta pe Călin Georgescu să părăsească țara, deși acesta se afla sub măsura preventivă a controlului judiciar. Procurorii notează: „Hanț Constantin Dănuț l-a angajat în mod fictiv, într-una din societățile comerciale ale acestuia din Viena, pe numitul Călin Georgescu, pentru ca acesta să poată părăsi România, deși este supus măsurii preventive a controlului judiciar.”
Interceptarea redă exact modul în care planul era explicat:
„Îmi trimite COSTI și ăștia i-a făcut angajare la el. COSTI l-a angajat pe GEORGESCU în Austria la firmă, că ăștia nu-i dădeau voie să plece din țară și face notificare acuma, că știi, n-au voie conform legii să-ți interzică dreptul la muncă, știi? … și i-a făcut hârtie COSTI că e așteptat la servici în Austria!”
În continuarea aceleiași discuții, Pîrvu-Ularu detaliază și o structură asociativă paralelă, un plan prin care, potrivit procurorilor, Hanț Constantin Dănuț ar dori să se asocieze cu numitul Călin Georgescu într-o societate de consultanță pe probleme financiare, de aceste aspecte știind și numitul Cătălin Antohe, exponent al sistemului relațional de influneță:
„Dar…zice COSTI că au discutat și fac o firmă de consultanță pe probleme economice… cu GEORGESCU, știi, să o preia GEORGESCU, să se ocupe de ea pe probleme economice cu parteneriat cu PROFESIONAL CONSULTING! Da, asta pe România și aia pe Austria și… partener direct. Mă sună și CĂTĂLIN să mă întrebe, că știa!”
Concluzia anchetatorilor este explicită: „Aceste aspecte denotă puterea de penetrare pe care o are numitul Hanț Constantin Dănuț și sistemul lui relațional de influență, precum și preocupările acestora de a eluda prevederile legale chiar și în cazul dispunerii unor măsuri preventive luate în cadrul unor dosare penale.”
Hanț nu mai acționează ca un operator activ, ci ca un rezervist al unei lumi care refuză să dispară. Funcționează după regulile unui sistem care nu mai există oficial, dar care a supraviețuit într-o altă formă prin oamenii formați în interiorul lui — o generație de interpuși, mediatori și specialiști în acoperiri legale. În spatele fiecărei firme, al fiecărui proiect mediatic și al fiecărei colaborări transpare aceeași disciplină: invizibilitate, control, adaptabilitate.
Mașina de făcut bani și influență
După schimbarea de identitate și relocarea la Viena, Dănuț-Constantin Hanț intră într-o etapă de expansiune accelerată. Între 2022 și 2025, apare în zeci de firme din România, Austria și Republica Moldova. Domeniile de activitate sunt extrem de diverse: consultanță în afaceri, transport, IT, construcții, comerț, până la fabricarea de armament, muniție și vehicule aeriene. Multe dintre aceste companii nu au bilanțuri depuse, nu figurează cu activitate fiscală și împart aceeași adresă cu alte entități fondate de Hanț sau de partenerii săi. Este tiparul clasic al unei rețele de acoperire: firme-carcasă, înființate pentru a masca fluxuri de bani, mișcări de persoane sau operațiuni de intermediere.
Printre cele mai relevante vehicule comerciale se numără Extern Jobs-Cuba SRL, cu sediul în Hunedoara, firmă de consultanță și plasare de personal, înființată împreună cu cetățeanul german Harald Udo Maereanu și românul Victor Leu. IA Services SRL, creată cu firma germană Ingenios Technologies, este declarată cu activitate zero. Profesional Consulting Q24 SRL, firmă de consultanță financiară, apare în asociere cu fostul ofițer SRI Silviu Pîrvu-Ularu, ulterior inculpat DNA. Sky Global Solution SRL, cu obiect de activitate IT și logistică, îl are ca asociat pe Ularu, alături de Mariana Grama (Moldova) și cetățeanul turc Tunahan Sarpkaya.
Structura rețelei este modulară: firmele se nasc, se mută și dispar în intervale de câteva luni, unele având aceiași administratori, aceleași adrese și capital minim. Este mecanismul specific al „vehiculelor temporare” — infrastructuri juridice menite să confere aparență legală unei activități care se desfășoară în afara contabilității.
În jurul lui Hanț gravitează un amestec atipic de foști ofițeri de informații, oameni de afaceri din Est și promotori ai curentului suveranist. Silviu Pîrvu-Ularu, fost ofițer SRI, apare co-asociat în mai multe societăți și este cel care, potrivit interceptărilor DNA, a fost surprins pe interceptări vorbind despre „angajarea fictivă” a lui Călin Georgescu, de către Costi Hanț, în Austria. Igori Istrati, cetățean româno-moldovean, condamnat pentru trafic de influență și fost apropiat al lui Liviu Dragnea, intră în combinații cu Hanț și Ularu în firme cu obiecte de activitate bizare – de la construcții la „fabricarea de nave spațiale civile”. Gheorghe Alexa Grijac, afacerist din Maramureș, este partener în compania Tasko Valahia, alături de o corporație ucraineană din domeniul armamentului. Herbert Haberhauer, Maximilian Szmaja și frații Djuric, cetățeni austrieci, figurează în firme înregistrate la aceeași adresă din satul hunedorean Ghelari, fără activitate vizibilă.
Aceste conexiuni conturează un profil clar: Hanț acționează ca punct de intersecție între rețele românești de rezerviști și parteneri externi cu profil industrial și logistic, într-o combinație care depășește simplul antreprenoriat. Fiecare partener are o funcție precisă: unii oferă acces la infrastructuri comerciale, alții la rețele de influență, iar alții la acoperiri internaționale.
În toate aceste structuri, Hanț nu apare ca fondator entuziast, ci ca operator tehnic. Controlează semnăturile, transferurile, modificările de cod CAEN, mutările de sedii. Fiecare firmă este un nod într-o rețea mai largă, iar fiecare partener este o piesă într-un mecanism care funcționează pe baza interdependenței și a discreției.
Infrastructura mediatică și campaniile de influență
În paralel cu rețeaua economică și parteneriatele comerciale, Dănuț-Constantin Hanț a construit o infrastructură mediatică cu două capete: jurnalulromanesc.eu și jurnalulmoldovenesc.eu. Ambele site-uri sunt prezentate public ca proiecte culturale independente, dedicate diasporei românești și moldovenești. În realitate, ele împărtășesc aceeași semnătură tehnică, același număr de telefon de contact (+43 660 926 7302), aceeași adresă de e-mail și aceeași infrastructură online.
Argumentație privind asocierea lui Dănuț Constantin Hanț cu site-urile jurnalulromanesc.eu și jurnalulmoldovenesc.eu
În Ordonanța de începere a urmăririi penale din dosarul Vanbet, la pagina 21, este consemnat faptul că Dănuț Constantin Hanț folosește numărul de telefon +43 660 926 7302. Aplicațiile CallApp Contacts și Eycon îl asociază direct cu identitatea „Constantin Hant” și „Hant Constantin”.
Numărul de telefon folosit de Hanț apare în datele de contact oficiale pe site-ul www.jurnalulromanesc.eu, la secțiunea „Contact”, alături de adresa Werkstättenweg 9/Top 3, 1110 Wien și emailul redactia@jurnalulromanesc.eu. Adresa respectivă este sediul firmei austriece SMEILY GmbH (ID Unic European ATBRA.579296-000), unde același număr este indicat ca linie de contact, iar cetățeanul român Nicu Frățilă figurează ca acționar și director general.
Site-ul www.jurnalulmoldovenesc.eu, dedicat diasporei Republicii Moldova, folosește același număr de telefon și emailul contact@jurnalulmoldovenesc.eu. Domeniul a fost înregistrat la 22 aprilie 2024 cu adresa de email smeilygmbh@gmail.com, confirmând legătura directă cu SMEILY GmbH. În plus, secțiunea „Politica de confidențialitate” de pe jurnalulmoldovenesc.eu redirecționează automat către aceeași rubrică de pe jurnalulromanesc.eu, iar ambele site-uri au o grafică identică și o structură de conținut similară.
Pagina de Facebook „Ziarul Jurnalul Românesc Austria”, creată la 26 ianuarie 2019, este asociată direct cu domeniul jurnalulromanesc.eu. La secțiunea „Informații generale și date de contact”, pagina indică adresa Gersthofer Straße 143–145, 1180 Wien — sediul fostei firme LHP POLSKY GmbH (ID Unic European ATBRA.556090-000), radiată între timp. Conform registrului comercial austriac și site-ului Northdata, Laura Daniela Hanț, soția lui Dănuț Hanț, figura ca administrator al acestei firme în mai 2021. Ea este și președinta Asociației „Mihai Eminescu” Viena, cu sediul la Martinstrasse 54/L/1, 1180 Wien, conform datelor oficiale ale Ambasadei României la Viena.
Pagina de Facebook menționată folosește același email (redactie@jurnalulromanesc.eu) și același logo — steagul dacic pe fundalul tricolorului românesc și inscripția „Jurnalul Românesc” — regăsit pe site-ul activ jurnalulromanesc.eu.
Prin urmare, toate elementele converg:
- Numărul de telefon +43 660 926 7302, consemnat oficial în dosarul Vanbet
- Asocierea directă cu numele „Constantin Hant” în aplicații publice
- Emailurile redactie@jurnalulromanesc.eu și smeilygmbh@gmail.com
- Adresele fizice din Viena: Werkstättenweg 9/Top 3 și Gersthofer Straße 143–145
- Conexiunile comerciale cu SMEILY GmbH și LHP POLSKY GmbH
- Implicarea soției, Laura Daniela Hanț, în firme și asociații culturale
- Identitatea vizuală și tehnică comună a celor două site-uri și a paginii de Facebook
Aceste informații publice puse cap la cap demonstrează că jurnalulromanesc.eu și jurnalulmoldovenesc.eu sunt operate direct sau indirect de Dănuț Constantin Hanț, sub acoperirea unor entități juridice și culturale din Austria.
Scopul real al acestei rețele nu pare să fie însă informarea diasporei, ci influențarea ei. De exemplu, numai între 17 iunie 2024 și 14 aprilie 2025, pe jurnalulmoldovenesc.eu au fost publicate peste o sută (109) de articole elogioase la adresa primarului prorus de Chișinău, Ion Ceban, căruia România i-a interzis recent accesul pe teritoriul național, considerându-l un risc pentru securitatea statului. Textele, traduse în zece limbi, inclusiv rusă, promovează imaginea unui „lider modern, echilibrat și european” — narațiune folosită frecvent în campaniile finanțate de cercuri apropiate de Ilan Șor, oligarhul moldovean implicat în rețelele de influență ale Moscovei.
Unele dintre conținuturile de pe site-urile lui Hanț se suprapun aproape perfect cu cele de pe platforma românească Cetățeanul.net, condusă de jurnalistul Cătălin Antohe. Articolele apar identic pe ambele platforme, fără menționarea sursei sau autorizarea preluării. Un exemplu este articolul ”Părintele dr. Nicolae Dura, sufletul comunității românești din Viena, decorat de Președintele României”, care apare identic, la ceeași dată pe amble patforme, cetațeanul.net și jurnalulmoldovenesc.eu. Pe cea vieneză este nesemnat, pe ce românească e semnat de cetățeanul Andrei Sidorov. În octombrie 2023, Cetățeanul.net a publicat sub semnătura lui Cătălin Antohe un fotoreportaj laudativ despre Ion Ceban, fără marcaj de publicitate, prezentându-l ca model de reformator european. Această coincidență nu este întâmplătoare. Antohe, unull dintre patronii firmei Best Press Advertising SRL, a beneficiat de peste 230.000 de lei din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRDP) pentru proiecte dedicate diasporei între 2023 și 2025. Toate au vizat „promovarea valorilor românești” prin platformele cetățeanul.net și Cetățeanul.uk — un site care nu figurează în registrul comercial britanic și nici ca marcă înregistrată în Regatul Unit.
Astfel, statul român a finanțat indirect o platformă care a preluat conținut pro-Ceban și pro-rusesc produs la Viena. Jurnalul Moldovenesc a funcționat ca platformă de propagandă pentru Ceban, cu 109 articole elogioase în mai puțin de un an, în timp ce Cetățeanul.net a preluat aceeași linie, fără marcaj de publicitate. O parte din presa finanțată de statul român pentru proiecte de diaspora a fost integrată într-un mecanism care promovează un politician considerat amenințare la adresa securității naționale.
Dosarul Vanbet și structura de comandă a rețelei care ”rezolvă tot”
Dosarul Vanbet oferă o radiografie clară a modului în care rețeaua Hanț funcționează în practică. Potrivit procurorilor, în jurul lui Dănuț-Constantin Hanț s-a coagulat o structură piramidală de influență, în care fiecare membru are o funcție precisă și complementară. Această rețea este descrisă oficial ca „sistemul relațional Hanț” — o combinație de presiune informală, acoperire legală și propagandă mediatică, menită să influențeze decizii administrative și judiciare acolo unde instrumentele oficiale nu mai funcționează.
În primăvara lui 2025, Bogos Fănel, patronul grupului Vanbet SRL, îi cere lui Hanț „să rezolve problema de la Vaslui” — adică schimbarea directorului DSVSA, Mihai Ponea, considerat un obstacol pentru interesele sale economice. În convorbirea interceptată la 23 martie 2025, ora 21:00:54, Hanț vorbește cu Bogos de pe numărul +43 660 926 7302, promițându-i intervenția „generalului” și a lui Silviu. Acest număr, identificat ulterior ca linie de contact a site-urilor Jurnalul Românesc și Jurnalul Moldovenesc, leagă infrastructura mediatică de operațiunea de influență: un singur canal, același om, două lumi — presa de diaspora și rețeaua de la Vaslui.
Structura de comandă a rețelei, așa cum apare în documentele anchetei, este organizată pe patru niveluri funcționale:
- Nivelul de comandă – Dănuț-Constantin Hanț Este considerat arhitectul logistic al operațiunii. Coordonează mișcările, stabilește contactele, gestionează infrastructura juridică și mediatică. Nu acționează direct, ci prin intermediari, dar toate deciziile majore pornesc de la el.
- Nivelul de intermediere judiciară – Silviu Pîrvu-Ularu Fost ofițer SRI, apare în dosar ca interfață activă cu zona judiciară. Potrivit anchetatorilor, „va apela la influența unor magistrați din cadrul DIICOT și DNA”, fiind omul care poate activa contacte informale în sistemul penal. Este cel care „vine, se uită ce e de făcut, merge direct acolo”, conform interceptărilor.
- Nivelul de propagandă și presiune publică – Cătălin Antohe, redactor șef la Cetățeanul.net și administratorul Best Press Advertising SRL, este identificat ca „brațul public” al rețelei. În schimbul unor sume de bani mascate prin contracte de consultanță, publică articole denigratoare la adresa țintelor rețelei, sincronizate cu etapele de negociere. Procurorii notează: „Antohe Cătălin, în schimbul unor sume de bani, a publicat un articol denigrator … în scopul determinării destituirii acestuia.”
- Nivelul de garanție și protecție simbolică – General (r) Nicolae Iană Fost ofițer SIE, nu acționează direct, dar este invocat constant în discuții ca „generalul care știe” și „are oamenii lui”. Oferă greutatea simbolică a unei rețele vechi, protejează grupul prin vechile contacte și validează demersurile prin autoritatea sa informală.
Această structură este activată în trei faze operaționale:
- Inițierea: Hanț discută cu beneficiarul și stabilește planul.
- Activarea: Pîrvu-Ularu intervine în zona judiciară, promițând „rezolvarea” prin contacte din DIICOT și DNA.
- Amplificarea: Antohe publică articole negative, iar Iană oferă protecție și validare.
Convorbirile și plățile arată un lanț operațional în care toate mișcările converg spre aceleași puncte de control: numărul de telefon +43 660 926 7302, adresa de e-mail redactie@jurnalulromanesc.eu și sediul din Viena. Este dovada că infrastructura media și cea de influență sunt părți ale aceluiași corp operațional.
Statutul juridic de azi al membrilor rețelei
Potrivit Ordonanței de începere a urmăririi penale emisă în dosarul Vanbet, trei dintre actorii centrali ai rețelei — Dănuț-Constantin Hanț, Silviu Pîrvu-Ularu și Cătălin Antohe — sunt puși oficial sub urmărire penală pentru fapte grave comise în perioada martie–august 2025.
- Hanț este acuzat de trafic de influență și șantaj, după ce ar fi pretins și primit aproximativ 200.000 lei de la Bogos Fănel, disimulați printr-un contract de consultanță. În schimb, ar fi promis activarea unui sistem relațional de influență asupra magistraților DIICOT și DNA, pentru constituirea artificială de dosare penale împotriva lui Mihai Ponea.
- Pîrvu-Ularu este acuzat de aceleași infracțiuni, plus primirea lunară a 15.000 lei ca director fictiv al Vanbet SRL. El ar fi fost responsabil de contactele judiciare și promisiunea de intervenție în favoarea intereselor Vanbet.
- Antohe este urmărit penal pentru șantaj și complicitate la trafic de influență, fiind acuzat că a publicat un articol denigrator ca formă de presiune asupra lui Ponea, sprijinind acțiunile lui Hanț și Pîrvu-Ularu.
Toate aceste fapte sunt cercetate cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul Penal, ceea ce indică existența unui concurs de infracțiuni și a unei acțiuni coordonate. Documentul judiciar confirmă astfel că rețeaua Hanț nu este doar o construcție informală, ci un mecanism activ, cu ramificații penale, care funcționează simultan în plan juridic, mediatic și administrativ.
Moștenirea serviciilor externe și externalizate cu rezerve și rezerviști
Privind în ansamblu, rețeaua construită în jurul lui Dănuț-Constantin Hanț nu este o simplă întreprindere economică sau mediatică. Este o structură post-instituțională, moștenită din reflexele vechilor servicii, adaptată la economia gri și la instrumentele de comunicare digitală. Hanț nu acționează ca un antreprenor clasic, ci ca un operator care își calculează fiecare mișcare în funcție de vizibilitate, risc și utilitate. Nu caută notorietate, ci influență. Nu investește în imagine, ci în infrastructură — juridică, mediatică, relațională.
Schimbarea de identitate, reconfigurarea economică, parteneriatele cu rezerviști și interpuși, construirea unei rețele media cu dublă față — toate indică un model de acțiune specific operatorilor formați în cultura serviciilor. Hanț nu este un caz izolat, ci expresia unei generații care a migrat din zona instituțională în cea privată, păstrând metodele, limbajul și disciplina conspirativă.
Rețeaua sa funcționează pe trei axe: fluxul de bani (prin firme modulare și parteneriate comerciale), fluxul de informație (prin site-uri și platforme media) și fluxul de influență (prin contacte în zona judiciară și administrativă). Fiecare componentă are o funcție precisă, iar împreună formează un mecanism care poate fi activat punctual — pentru a influența o decizie, a promova un actor politic sau a destabiliza o instituție.
Dosarul Vanbet oferă o demonstrație practică: un patron local cere o intervenție; Hanț activează rețeaua; Pîrvu-Ularu deschide canalele judiciare; Antohe produce presiunea mediatică; Iană oferă protecția simbolică. Totul se desfășoară sub acoperirea unor firme, ONG-uri și site-uri culturale, cu bani care circulă prin contracte de consultanță și articole care par investigații jurnalistice.
Implicațiile sunt profunde. Într-un moment în care România și Republica Moldova sunt ținte declarate ale războiului informațional dus de Kremlin, existența unei rețele care promovează figuri pro-ruse, folosind fonduri publice și infrastructură mediatică românească, ridică semne de întrebare majore. Nu doar despre vulnerabilitatea instituțiilor, ci despre capacitatea statului de a identifica și contracara astfel de structuri hibride.
Rețeaua Hanț nu este o invenție, ci o metastază a sistemului informativ post-comunist: oameni care s-au extras din structuri oficiale, dar care au păstrat metodele și au adaptat instrumentele. Ceea ce era odinioară „misiune de stat” a devenit acum activitate privată, profitabilă și greu de sancționat. Prin platforme aparent culturale, publicații finanțate din bani publici și parteneriate opace, acești operatori influențează simultan România și Republica Moldova, remodelând percepția publică și infiltrând discursul suveranist în spațiul democratic.
Pentru prima dată, probele converg spre același punct: grupul de la Viena funcționează ca interfață între interesele rusești în regiune și rețelele de influență cu rădăcini în vechile servicii românești. Iar în centrul acestei rețele, Dănuț-Constantin Hanț apare ca un administrator al umbrelor — omul care a înțeles că, în epoca digitală, un site de știri poate valora mai mult decât o agenție de spionaj.