Obligaţia de a achita datoriile publice scadente, tot mai împovărătoare, i-a făcut pe reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice să treacă la tăieri semnificative de sume bugetare de la mai multe ministere, în fruntea listei aflându-se educaţia şi cercetarea, dar şi transporturile.
„Măsura arată, cu certitudine, apariţia spectrului austerităţii, mai ales în domeniile esenţiale pentru dezvoltarea şi modernizarea ţării”, spune deputatul liberal Marilen Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
Unde se fac tăieri de fonduri
- Ministerul Transporturilor (-1,16 miliarde de lei),
- Ministerul Cercetării şi Inovării (-228,9 milioane de lei),
- Ministerul Educaţiei Naţionale (-198 milioane de lei),
- Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (-176,8 milioane de lei),
- Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (-166 milioane de lei),
- Ministerul Fondurilor Europene (-164,9 milioane de lei),
- Ministerul Finanţelor Publice (-128,5 milioane de lei),
- Ministerul Apelor şi Pădurilor (-95,9 milioane de lei),
- Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (-71,6 milioane de lei),
- Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (-49 milioane de lei).
Bugetele asigurărilor sociale cresc şi ele prin acest proiect de rectificare bugetară, în concordanţă cu creşterile nesustenabile din legislaţia salarizării unitare, care au creat o uriaşă foarfecă salarială între nivelul mediu al salariilor din sectorul public şi nivelul mediu al salariilor angajaţilor din mediul privat.
„Încercarea Ministerului Finanţelor de a propune asumarea unei încadrări în ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB este realizată prin creşterea estimării PIB-ului prevăzut prin rectificarea bugetară. Această metodă este una ce induce riscuri pe termen lung, pentru că diminuează artificial, doar scriptic, diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile bugetare anuale. În schimb, atunci când vom avea execuţia bugetului până la finalul lui 2018, vom reveni la realitatea dură economică, în care va deveni clar cât a fost de nerealistă diminuarea deficitului prin supraestimarea PIB-ului în această rectificare de final de an”, subliniază vicepreşedintele Camerei Deputaţilor.
About The Author
