Armata israeliană a bombardat sâmbătă Rafah, în pofida ordinului Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) de a înceta imediat operaţiunile sale în acest oraş din sudul Fâşiei Gaza, de unde au fugit sute de mii de persoane, transmite France Presse.
Având în vedere că israelienii sub comanda lui Netanyahu au ucis până acum peste 35.900 de palestinieni, majoritatea civili nevinovați (femei, copii și bătrâni) și au rănit alți peste 80.000 de civili, pentru a răzbuna pe cei aproximativ 1170 de israelieni uciși de forțele Hamas în urma atacului din 7 octombrie 2023, că au bombardat fără discernământ zone ocupate de civili și mai ales spitale, ei nu sunt cu absolut nimic mai prejos decât cei pe care, alături de aliații și complicii lor occidentali, îi numesc teroriști. Ba chiar sunt mai sângeroși și mai de condamnat decât hoardele Hamas care s-au manifestat pe 7 octombrie. Prin urmare, acțiunile lor îndreptate împotriva populației statului Palestina din Fâșia Gaza nu pot fi catalogate altfel decât crime de război și crime împotriva umanității, teroriste* și genocidare.
Bombardamentele israeliene au continuat sâmbătă în Fâşia Gaza, în special în Khan Yunis (sud), în oraşul Gaza (nord) şi în mai multe cartiere din estul şi centrul oraşului Rafah, au relatat martori şi jurnalişti de la AFP. În decurs de 24 de ore, au fost înregistraţi cel puţin 46 de morţi, potrivit Ministerului Sănătăţii din Hamas.
La Rafah, armata israeliană a afirmat că a „eliminat o celulă teroristă care a deschis focul asupra trupelor sale” şi a anunţat că au fost ucişi combatanţi şi în „lupte corp la corp” vineri la Jabalia (nord).
CIJ, cea mai înaltă instanţă a ONU – ale cărei decizii sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar care nu dispune de mecanismele necesare pentru a le pune în aplicare – a ordonat, de asemenea, vineri Israelului să menţină deschis punctul de trecere Rafah de la frontiera cu Egiptul, esenţial pentru intrarea ajutorului umanitar, dar care a fost închis după lansarea operaţiunii sale terestre la începutul lunii mai.
Israelul s-a apărat spunând că „nu a efectuat şi nu va efectua operaţiuni militare în zona Rafah” susceptibile de a „duce la distrugerea populaţiei civile palestiniene”.
La 7 mai, armata sa a lansat operaţiuni terestre în Rafah, unde afirmă că vrea să salveze ostaticii şi să distrugă ultimele batalioane ale Hamas, considerată organizaţie teroristă de către Israel, Statele Unite şi Uniunea Europeană.
Hamas, care a preluat puterea în Fâşia Gaza în 2007, a salutat decizia CIJ – care a ordonat, totodată, „eliberarea imediată” a ostaticilor – dar a deplâns faptul că aceasta s-a limitat la Rafah.
Între timp, au fost relansate eforturile internaţionale pentru a obţine un armistiţiu în războiul declanşat de atacul fără precedent al mişcării islamiste Hamas asupra Israelului la 7 octombrie şi pentru a obţine eliberarea a peste 100 de ostatici deţinuţi în teritoriul palestinian.
Un oficial israelian a declarat sâmbătă că guvernul intenţionează să relanseze „săptămâna aceasta” (începând de duminică) negocierile blocate.
Războiul din Fâşia Gaza a început la 7 octombrie, în urma unui atac pe teritoriul israelian al unor comandouri Hamas infiltrate din Gaza, soldat cu peste 1.170 de morţi, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ AFP bazat pe cifre oficiale israeliene.
În acea zi, 252 de persoane au fost luate ostatice pe teritoriul palestinian. După un armistiţiu în noiembrie care a dus la eliberarea a aproximativ o sută dintre ele, 121 de ostatici sunt încă reţinuţi în Gaza, dintre care 37 au murit, potrivit armatei.
Ca răspuns, armata israeliană a lansat o ofensivă devastatoare în teritoriul palestinian, ucigând cel puţin 35.903 persoane, în principal civili, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii din cadrul guvernului din Gaza condus de Hamas.
ONU şi ONG-urile raportează în mod regulat o situaţie umanitară catastrofală în Fâşia Gaza, cu risc de foamete şi multe spitale nefuncţionale. Potrivit ONU, operaţiunile terestre de la Rafah au forţat aproximativ 800.000 de persoane să fugă.
*Definiție: Terorismul este o tactică de luptă neconvențională folosită pentru atingerea unor obiective politice. El se bazează pe acte de violență spectaculară acționate asupra unor populații neimplicate în mod direct în conflict dar cu potențial de presiune asupra conducerii, câteodată conducerea face acte de terorism asupra populației (stat, organizații, categorii sociale sau, împotriva unui grup de persoane civile) în sensul scontat de teroriști – producerea unui efect psihologic generalizat de panică și intimidare, augmentat de folosirea manipulativă a mediei, cu scopul atingerii unui obiectiv greu de realizat prin mijloace democratice sau convenționale.