Douăzeci și șase de țări s-au “angajat să participe la o forță de reasigurare” în cadrul unei viitoare încetări a focului între Ucraina și Rusia, desfășurând trupe în Ucraina sau fiind “prezente la sol, pe mare sau în aer”, a anunțat joi președintele francez Emmanuel Macron, după un nou summit al ”Coaliției Voinței”, desfășurat la Paris cu participarea omologului său ucrainean Volodimir Zelenski și prin videoconferință, relatează AFP și Reuters.
“Această forță nu are voința sau obiectivul de a purta vreun război împotriva Rusiei”, a precizat Macron în conferința de presă comună cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, după încheierea reuniunii.
“Statele Unite au participat în ultimele săptămâni la toate eforturile legate de sprijinul și disponibilitatea de a fi parte a garanțiilor de securitate, așa că nu există dubii legate de acest lucru. S-a spus asta, inclusiv în mod public de către președintele Trump, și a fost reiterat de secretarul de stat Marco Rubio. Acum munca de planificare va fi definitivată cu SUA”, a afirmat șeful statului francez.
De asemenea, el a subliniat că europenii vor adopta noi sancțiuni, în coordonare cu SUA, dacă Moscova continuă să refuze pacea.
La rândul său, președintele Volodimir Zelenski a spus că Ucraina și aliații săi au ajuns la un punct de vedere comun despre cadrul general pentru garanțiile de securitate pentru Kiev și că 26 de țări analizează ce rol exact ar putea juca fiecare.
“Înțelegem că trebuie să existe baza pentru garanții de securitate reale. Există un cadru fundamental”, a afirmat el.
Zelenski a adăugat că nu este pregătit să dezvăluie numărul de militari care ar putea alcătui o forță de patrulare la sol, pe mare sau în aer.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a afirmat că aliații Ucrainei reuniți în ”Coaliția Voinței” își unesc forțele pentru a consolida garanțiile de securitate pentru Kiev.
“În același timp, ne continuăm eforturile pentru a pune presiune pe Rusia prin sancțiuni suplimentare. Rusia trebuie să oprească imediat uciderile”, a scris Costa pe platforma X, după încheierea reuniunii de la Paris.
Pe de altă parte, premierul polonez Donald Tusk a promis că țara sa se va angaja în discuțiile consacrate garantării securității spațiului aerian al Ucrainei, dar a ținut să accentueze că soluțiile viitoare nu trebuie să compromită securitatea națională a Poloniei.
“Le-am spus partenerilor noștri că Polonia este foarte interesată să existe siguranță în aer, dar acest lucru trebuie să fie legat de garanții de securitate pentru Polonia”, a explicat șeful guvernului polonez după reuniunea ”Coaliției Voinței” de la Paris.
Anterior, armata poloneză a anunțat că în noaptea de marți spre miercuri au fost semnalate două incursiuni de drone în spațiul aerian al Poloniei, dronele nefiind însă doborâte de forțele antiaeriene poloneze întrucât nu prezentau niciun pericol.
Membră a NATO și a Uniunii Europene, Polonia a fost unul dintre cei mai fermi susținători ai Ucrainei încă de la începerea agresiunii ruse. În luna august, o dronă a căzut într-un lan de porumb din estul Poloniei, în apropierea frontierei cu Belarus. Procurorul care a anchetat cazul a declarat la acea vreme că drona pare să fi venit dinspre Belarus, un aliat al Rusiei.
”Coaliția Voinței” este formată din 31 de țări, inclusiv România, care au promis sprijin consolidat pentru Ucraina împotriva agresiunii ruse și care este condusă de Regatul Unit și Franța. Inițiativa a fost anunțată în 2 martie de premierul britanic Keir Starmer, după summitul de la Londra privind Ucraina, desfășurat sub motto-ul “Securizarea viitorului nostru”.
Obiectivul declarat al inițiativei este de a facilita încercările de negocieri de pace între Kiev și Moscova lansate de SUA în februarie acest an, printr-o contribuție la garanții de securitate suficient de solide pentru Ucraina pentru a asigura durabilitatea unei potențiale încetări a focului și a unui acord de pace.
Pe 18 august, președintele american Donald Trump a promis că Washingtonul va fi alături de europeni, în cadrul garanțiilor de securitate pentru Ucraina ce ar urma să fie puse în practică după o încetare a focului sau un acord de pace.