Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat aseară că vrea să dărâme ultimul bastion al justiției din România, pe procurorul -şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Augustin Lazăr. Înainte de acesta, Laura Codruța Koveși, procuror-șef al DNA, a fost îndepărtată prin același tertip, cu girul președintelui Românieo, care a semnat revocarea.
Motivele sunt cunoscute doar de el și de înalții „inocenți” din PSD care se tem să nu înfunde pușcăria, așa cum a devenit o „tradiție” printre cei care au condus PSD din primul sau al doilea eșantion, având în vedere că mulți dintre ei sunt sau au fost cercetați penal.
Toader a prezentat raportul privind activitatea managerială lui Augustin Lazăr.
„În temeiul prevederilor articolului 54, alineatul 4, coroborat cu articolul 51, alineatul 2, litera b din Legea 303/2004, cu modificările, completările ulterioare privind statutul judecătorilor şi procurorilor declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului general al României, domnul Augustin Lazăr”, a anunţat Toader, la Ministerul Justiţiei.
Raportul de evaluare, însoţit de propunerea de revocare a procurorului general, a fost transmis aseară către Secţia pentru procurori a CSM în vederea studierii, analizării şi elaborării avizului consultativ, precum şi preşedintelui României pentru a decide potrivit competenţelor legale ce îi revin.
Faptele rușinoase ale lui Tudorel
Tudorel Toader spune că faptele enumerate în raport sunt „de netolerat” într-un stat de drept, iar activitatea managerială a lui Lazăr contravine obligaţiilor constituţionale şi legale. Ce omite Tudorel Toader să spună și ce știe o țară întreagă este că faptele sale ca ministru sunt atât de sinistre că și studenților lui de la Iași li se par rușinoase.
„Considerăm că actele şi faptele enumerate în prezentul raport, de netolerat într-un stat de drept, demonstrează că activitatea managerială a domnului Augustin Lazăr contravine obligaţiilor constituţionale şi legale. În aceste condiţii, nu se mai poate susţine ocuparea în continuare şi exercitarea de către domnia sa a funcţiei de conducere din cadrul Ministerului Public. Toate elementele prezentate susţin gravitatea comportamentelor, mesajelor publice ale procurorului general, care, prin managementul realizat, a deturnat activitatea Ministerului Public de la rolul său constituţional”, a susţinut Tudorel Toader.
Ce spune ministrul Justiției care l-a numit pe Augustin Lazăr
Raluca Prună era ministrul Justuției la momentul în care Augustin Lazăr a fost numit în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
„Sunt ministrul justiţiei care a făcut propunerea de numire a domnului Augustin Lazăr în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Am obligaţia de a răspunde public afirmaţiilor ministrului Toader privind pretinsa nelegalitate a acestei propuneri. La momentul formulării propunerii, procurorul Augustin Lazăr îndeplinea toate criteriile formale – vechime de 10 ani, calificativul „foarte bine” la ultima evaluare profesională, absenţa vreunei sancţionări disciplinare în ultimii trei ani- , potrivit Legii 303/2004”, a precizat Prună într-o postare pe Facebook.
Aceste criterii formale au fost reverificate de Consiliul Superior al Magistraturii, înainte de acordarea avizului, prin consultarea dosarului profesional al candidatului aflat în gestionarea Consiliului.
„Avizul CSM cu privire la propunerea de numire a procurorului Augustin Lazăr în funcţia de procuror general României confirma îndeplinirea tuturor criteriilor legale şi a celor de procedură. Avizul a fost dat cu unanimitate. Câteva elemente suplimentare. Procurorul Augustin Lazăr avea la data propunerii 34 de ani neîntrerupţi în profesie şi numai calificativul ‘foarte bine’ de-a lungul întregii cariere. La momentul propunerii, Augustin Lazăr era procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, la al doilea mandat obţinut prin concurs organizat de CSM. Consiliul verifică criteriile formale de vechime, calificativ şi absenţa sancţiunilor profesionale înainte de numirea în funcţia de conducere. CSM a verificat îndeplinirea condiţiilor, în decembrie 2015, când procurorul Lazăr a obţinut prin concurs al doilea mandat de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea Apel Alba Iulia. Şi aşa cum am precizat în aprilie 2016, când am înaintat propunerea de numire în funcţia de procuror general al României”, precizează Prună.
Toader poate revoca pe oricine pentru că poate
Judecătorul Cristi Danileţ este de părere că ministrul Justiţiei poate revoca un înalt procuror pentru orice vrea el. „Aşadar procurorul general al României e propus spre revocare pentru conducerea defectuoasă a Ministerului Public fiindcă a vorbit public, dar nu pe placul ministrului justiţiei. Sincer, putea fi revocat că îi stă uneori cravata strâmbă sau pentru că poartă ochelari. Azi, ministrul poate revoca un înalt procuror pentru orice vrea el. Eu am mai spus-o: nu controlează o persoană cel ce o numeşte în funcţie, ci cel care o poate revoca”, a scris Danileţ într-un mesaj pe Facebook.
Ultimul bastion al justiției din România
Procurorul general, Augustin Lazăr, crede că raportul de evaluare a activităţii sale manageriale prezentat de ministrul Tudorel Toader reprezintă răspunsul pe care Executivul înţelege să îl dea recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Â
„Cu doar două zile în urmă, Comisia de la Veneţia a transmis autorităţilor române că independenţa procurorilor poate fi afectată de prevederile privind numirea şi eliberarea din funcţie a procurorilor din vârful ierarhiei, prevederi care stabilesc rolul ministrului Justiţiei în aceste proceduri, recomandând reexaminarea acestor dispoziţii prin menţinerea CSM şi a preşedintelui României. Raportul de evaluare a activităţii procurorului general prezentat astăzi este răspunsul pe care Executivul, prin vocea ministrului Justiţiei, înţelege să-l dea Comisiei de la Veneţia. Raportul prezentat astăzi este modul în care Executivul înţelege să respecte independenţa Ministerului Public, ca parte a autorităţii judecătoreşti din România. Cu referire la concluziile şi exagerările vizibile şi interesate ale ministrului Justiţiei, îmi rezerv dreptul de a răspunde punctual în cursul zilelor următoare”, a spus Lazăr, într-o declaraţie de presă la sediul Parchetului General.
Augustin Lazăr are, în calitate de procuror general, obligaţia managerială de a lua atitudine publică şi de a exprima un punct de vedere instituţional în legătură cu numeroasele atacuri nejustificate la adresa sistemului judiciar.
„Discursul public a fost în conformitate cu jurisprudenţa CEDO, întrucât, în calitate de conducător al Ministerului Public, am nu numai dreptul, ci şi obligaţia de a vorbi în apărarea ordinii de drept, de a exprima o opinie cu privire la reformele legislative care sunt în curs în România. Libertatea de exprimare în situaţia unui magistrat de rang înalt trebuie folosită pentru întărirea supremaţiei legii şi apărarea oricăror imixtiuni de natură a afecta independenţa procurorilor – acesta este un citat dintr-o decizie CEDO”, a precizat Lazăr.
Este pusă la îndoială activitatea Inspecției Judiciare
Augustin Lazăr spune că activitatea sa a fost supusă unui control al Inspecţiei Judiciare, dar şi unei evaluări a CSM, iar rezultatele au fost pozitive.
„La sfârşitul anului trecut, la solicitarea ministrului Justiţiei, Inspecţia Judiciară a efectuat un control privind eficienţa managerială a procurorului general. Concluzia controlului a fost una pozitivă şi a fost confirmată de Secţia pentru procurori a CSM. După mai puţin de un an, nemulţumit de concluziile Inspecţiei Judiciare, domnul ministru înţelege să pună sub semnul întrebării competenţele Inspecţiei Judiciare. În cursul acestui an, evaluarea managerială şi evaluarea profesională a procurorului general a fost efectuată de către CSM, concluziile fiind pozitive. Procurorul general a fost notat cu calificativul ‘foarte bine’. În condiţiile în care atât controlul Inspecţiei Judiciare, cât şi evaluarea CSM sunt pozitive, concluziile la care a ajuns ministrul Justiţiei, iniţiate şi formulate fără o bază factuală solidă, reprezintă un demers de natură a destabiliza Ministerul Public. Într-un context sensibil pentru sistemul judiciar, şi am în vedere modificările legislative în curs vizând legile justiţiei şi codurile penale, stabilitatea funcţiei procurorului general este esenţială pentru stabilitatea instituţională. În zilele următoare, voi preciza punctual şi veţi vedea cât de clare sunt exagerările pe care ministrul Justiţiei sau autorii acestei analize, cine or fi ei, le-au făcut”, a subliniat procurorul general.
În opinia sa, semnalul dat de Executiv prin întocmirea raportului de către ministrul Justiţiei „are semnificaţia încălcării independenţei magistratului procuror şi a Ministerului Public, în condiţiile în care dosare importante, de interes maxim pentru opinia publică sunt în curs de soluţionare”.
About The Author
