USR vrea să modifice legea recursului compesatoriu, după ce experții juriști ai partidului au discutat această posibilitate cu experții juriști din partidul liberalilor, a declarat preşedintele USR, Dan Barna. Cele două partide poartă discuții pentru un proiect de modificare a Legii recursului compensatoriu.
USR a votat în Camera Deputaţilor împotriva acestei legi care a fost transformată „într-o sorcovă cu zurgălăi care aduce teamă şi groază în a lăsa copilul în faţa blocului”.
„Am văzut în spaţiul public ceea ce încearcă PSD-ALDE să explice că ar fi o vină comună în recursul compensatoriu. Este ca şi cum USR votează în rând cu celelalte partide ca terenul de sport din curtea şcolii să fie asfaltat, după care PSD asfaltează toate parcurile din oraş şi spune: păi aţi votat. Ceea ce s-a votat la Cameră este o lege abominabilă în comparaţie cu ceea ce s-a votat la Senat. De la Senat a venit o formă care, într-adevăr, încerca să compenseze aceste elemente de condiţii de trai inumane în penitenciare, dar ceea ce s-a întâmplat la Cameră, prin amendamentele lui Nicolicea şi Iordache, este inacceptabil. De aceea, am votat împotrivă la Camera Deputaţilor, pentru că ceea ce a ieşit nu mai avea nicio legătură cu ce a ieşit din Senat”, a declarat Dan Barna.
Potrivit lui, USR a votat la Senat un proiect de lege care avea o logică, o noimă, el a fost transformat într-o sorcovă cu zurgălăi care aduce teamă şi groază în a lăsa copilul în faţa blocului.
Legea recursului compensatoriu, nocivă pentru societate
De la începutul punerii în aplicare a legii recursului compensatoriu, peste 14.400 de deținuți au fost eliberați din închisori, iar mai bine de 700 deja au recivdivat.
„Un număr de 11.851 au fost liberate ca urmare a admiterii cererii de liberare condiţionată de către instanţele de judecată competente, iar restul de 2.551 au fost liberate la împlinirea termenului de executare a pedepsei. De asemenea, din totalul persoanelor puse în libertate, beneficiare ale prevederilor Legii 169/2017, un număr de 724 au revenit în penitenciar, reprezentând un procent de 5,02% din totalul beneficiarilor recursului compensatoriu. Precizăm că nu toate persoanele care au revenit în penitenciar, după momentul liberării, au săvârşit fapte de natură penală în perioada postdetenţie, parte dintre acestea având pe rol alte cauze penale, în diferite stadii de instrumentare, încă dinaintea punerii în libertate”, spuneau oficialii Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).
Unii dintre aceștia chiar au comis și crime, așa cum este cazul de la Mediaș. Mai mult, în acel caz, reprezentanții ANP afirmau zilele trecute că dacă nu era recursul compensatoriu, criminalul de la Mediaș nu ar fi fost eliberat.
About The Author
