Amnistia fiscală este electorală. Statul premiază abaterile şi întârzierile chiar înaintea alegerilor

Andrei Enăchescu

7 ani ago

Românii pot investi în titluri de stat Tezaur și în perioada 1-26 aprilie 2021, prin intermediul unităţilor operative ale Trezoreriei amânarea ratelor românia dobânzi titluri de stat programul tezaur Preşedintele CJ Dolj a majorat retroactiv salariile protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive bănci să reducă dobânzile Vești bune pentru cei care au împrumuturi cu dobândă variabilă: scad ratele la credite pentru că indicele ROBOR la 3 luni Salariul minim pe economie crește la 2.300 de lei în 2021, după ce Guvernul a anunțat că are în vedere majorarea pentru a depăși rata inflaţiei. Astfel că, salariul minim pe economie va crește cu 70 de lei brut, de la 2.230 de lei la 2.300 de lei brut/lunar. Premierul Florin Cîţu şi ministrul Muncii, Raluca Turcan, au avut consultări cu reprezentanţii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social pe tema creşterii salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2021. „La nivelul Guvernului vom decide creşterea salariul minim pe economie pentru anul viitor cu un procent care va ţine cont de argumentele reprezentanţilor sindicatelor, ai patronatelor, precum şi de contextul economic şi social. Ne dorim să asigurăm o viaţă mai bună pentru români, având însă grijă să păstrăm locurile de muncă şi să protejăm iniţiativa antreprenorială”, a declarat prim-ministrul. pe de altă parte, ministrul Muncii, Raluca Turcan, a prezentat trei scenarii referitoare la evoluţia acestui indicator salarial în 2021, rezultate ca urmare a consultărilor autorităţilor guvernamentale cu reprezentanţii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social. Salariul minim pe economie crește la 2.300 de lei în 2021 „Guvernul are în vedere creşterea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2021 cu un nivel care să depăşească rata inflaţiei, respectiv cu 70 de lei brut, de la 2.230 de lei la 2.300 de lei brut/lunar”, se arată într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a Guvernului. Acest nivel a fost stabilit în contextul în care reprezentanţii sindicatelor au solicitat creşterea salariului minim pe economie la 2.400 de lei/lunar, iar cei ai patronatelor au solicitat îngheţarea salariului minim pe economie la nivelul actual, cel puţin pentru primele luni ale anului viitor, argumentând situaţiile dificile cu care se confruntă anumite sectoare economice. „Hotărârea privind stabilirea salariului minim brut pe ţară garantat în plată va fi adoptată în şedinţa Guvernului din 30 decembrie 2020. Totodată, prim-ministrul, ministrul Muncii şi reprezentanţii partenerilor sociali au agreat încheierea, în prima jumătate a anului viitor, a unui Acord tripartit prin care să fie stabilit un mecanism de creştere a salariului minim brut pe economie pentru următorii patru ani, astfel încât să fie asigurată stabilitatea şi predictibilitatea evoluţiei acestui indicator salarial”, se mai arată în postare. prime de crăciun Sondaj: Aproape 20% dintre angajaţi se aşteaptă să primească prime de Crăciun Eliminarea impozitării salariului minim salariul mediu brut creștere a salariului minim alocarea banilor către primării Salariul mediu net a scăzut cu 75 de lei până la 3044 lei în luna august a acestui an faţă de iulie 2019, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Salariul lunar net salariile bugetarilor români banii pentru ministere amnistia fiscală psd îngroapă bugetul româniei Schemele de ajutor de stat Cursul valutar Averea netă a românilor Salariul mediu nominal net Noi emisiuni de titluri de stat pentru populaţie în cadrul Programului Tezaur au fost lansate, de ministerul de Finanțe, cu dobânzi variind între 3,50% pe an şi 5% pe an în funcţie de scadenţă. Leul se va deprecia în viitor Aproximativ 600.000 de români care au realizat venituri sub nivelul salariului minim pe economie, în perioada 1 iulie 2015 - 31 decembrie 2017 Programul Tezaur fondul de dezvoltare si investitii Românii pot subscrie, de azi, pentru patru noi emisiuni de titluri de stat în cadrul Programului Tezaur, a anunţat Ministerul Finanţelor Publice (MFP) Câştigul salarial mediu nominal brut politie plafonarea pensiilor salariul minim creşte la 2.350 lei Ultima rectificare bugetară legea sponsorizarii pensii speciale pentru aleşii locali salariul mediu brut bani evaziune fiscală

Prin amnistia fiscală, statul premiază abaterile şi întârzierile chiar înaintea alegerilor, este de părere deputatul liberal Marilen Pirtea.„Măsura luată de Guvern, privind instituirea unor facilităţi de tip amnistie fiscală sau restructurare a datoriilor, în termenii Ordonanţei de Urgenţă emise ieri, arată cum vor guvernanţii să intervină pentru a readuce pe linia de plutire nivelul colectării obligaţiilor fiscale. Din nefericire, mijlocul utilizat pentru impulsionarea încasărilor la ANAF este unul care va lovi în sănătatea economiei reale, pentru că va atenta asupra termenilor în care este conceput «conformismul fiscal», fiecare contribuabil bun platnic urmând să pună de acum la îndoială obligaţia de a-şi plăti datoriile către ANAF în termenele legale, constatând că Guvernul este tolerant şi instituie măsuri de sprijin pentru recuperarea datoriilor acumulate de cei rău platnici”, constată deputatul liberal Marilen Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Sunt instituite, prin această măsură, mai multe facilităţi în plata datoriilor către stat, propuse printr-un plan de restructurare ce va cuprinde:a) plata eşalonată a obligaţiilor bugetare;b) conversia în acţiuni a obligaţiilor bugetare;c) stingerea obligaţiilor bugetare prin darea în plată a unor active ale debitorului;d) anularea unor obligaţii bugetare principale în proporţie de 30%, 40% sau 50%, după caz, din totalul acestora, în timp ce executarea silită va fi suspendată pe perioada derulării planului de restructurare.

„Măsura amnistiei va rezolva, probabil, o ameliorare a nivelului veniturilor pe termen scurt dar, în realitate, pe termen lung se vor acutiza problemele privind colectarea. Aparenţa unei măsuri de sprijin fiscal pentru companii nu poate ascunde, pe termen lung, efectele negative ale acestei noi decizii pompieristice, purtând marca PSD, din seria celor cu care am fost obişnuiţi în ultimii doi ani şi jumătate. În fond, iertarea datoriilor către stat le arată celor care sunt cu plata obligaţiilor bugetare la zi că pot să intre şi ei în rândul datornicilor, pe viitor, pentru că statul premiază abaterile şi întârzierile, un gest cu valenţe electorale. Să remarcăm că aceste companii, instituţii publice şi persoane fizice, cărora li se vor aplica măsurile de „restructurare a obligaţiilor bugetare” vor conduce la obedienţă faţă de PSD, prin efectul creat de ştergerea datoriilor, într-o perioadă în care urmează trei etape electorale în mediul public românesc, cu alegeri din şase în şase luni, prezidenţiale, locale şi parlamentare. Este vorba de un număr total al datornicilor de 2.700 companii cu capital privat, având 255.000 de angajaţi, dar şi 1.100 instituţii publice şi unităţi ale administraţiei locale”, indică deputatul liberal Marilen Pirtea, secretar al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor.

Amnistia fiscală acoperă disfuncționalități ale ANAF

Utilizarea amnistiei fiscale acoperă, de fapt, marile disfuncţionalităţi din modul de lucru al ANAF. După ce ani de-a rândul colectarea fiscală nu a fost corespunzătoare, măsura adoptată de guvern vine să şteargă cu buretele deficienţele sistemului de colectare fiscală. Nu este fără importanţă faptul că, până de curând, şeful ANAF a fost o doamnă care a picat examenul de acces în cadrul ANAF de cinci ori, context care ajută la înţelegerea adevăratelor motive pentru care s-a ajuns la justificarea unei măsuri de amnistie fiscală.

„Să ne amintim şi maniera în care a fost croit bugetul României pe 2019, la o întâlnire politică amicală, în lipsa prim-ministrului. Devine tot mai vizibil caracterul acestui buget, unul al dezechilibrului dintre veniturile supraestimate şi cheltuielile subestimate. Proiectul de rectificare negativă a bugetului semnalizează chiar în această perioadă începutul austerităţii, explicabilă prin politicile iresponsabile, aplicate de guvernanţi incapabili, care încearcă să scoată acum, prin amnistie fiscală, plăţi parţiale ale datoriilor contribuabililor, în detrimentul deteriorării pe termen lung a comportamentului general de conformare la întregul regim fiscal. Iată cum se dovedeşte că politicile publice ale unor impostori politici destabilizează fiscal o întreagă ţară, pe termen mediu şi lung”, mai spune acesta.

Deficitul bugetar, cel mai mare din perioada post criză a ultimilor zece ani, cifrat la 20 miliarde lei, respectiv 1.94% din PIB în primele 6 luni din an, este semnul escaladării unei spirale a politicilor publice greşite, pe care guvernanţii încearcă să le mascheze prin «cumpărarea» fiscală a contribuabililor indisciplinaţi, în detrimentul companiilor şi persoanelor care sunt cu plăţile către stat la zi.

„Noi toţi vom plăti, pe termen lung, pentru efectele create de slăbiciunile în lanţ ale acestor politici fiscale ale PSD, atât de vizibil marcate de erori şi gafe. Până şi partenerul de guvernare al PSD, ALDE, a transmis avertizarea că nu va sprijini măsura amnistiei fiscale, generatoare de plăţi parţiale către bugetul statului în perioada imediat următoare, dar aducând pericolul unor grave perturbări ale relaţiei dintre companii, instituţii şi stat, plecând de la faptul că statul îi «iartă» şi îi «ajută» tocmai pe cei indisciplinaţi fiscal”, conchide deputatul liberal Marilen Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.