Ministerele care pierd bani la cea de-a treia rectificare bugetară sunt cele care pot influența cel mai puțin lupta împotriva coronavirusului.
Potrivit proiectului de act normativ, au fost suplimentate bugetele următoarelor instituţii:
- Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale – plus 1,590 miliarde de lei per sold;
- Ministerul Sănătăţii – plus 1,078 miliarde de lei per sold;
- Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – plus 1,181 miliarde de lei per sold;
- Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei – plus 999,5 milioane lei, per sold;
- Ministerul Fondurilor Europene – plus 104,97 milioane lei, per sold;
- Ministerul Public – plus 90,3 milioane lei per sold;
- Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor – plus 19,17 milioane lei.
Ministerele care pierd bani
De asemenea, s-au diminuat creditele bugetare ale următorilor ordonatori principali de credite:
- Ministerul Apărării Naţionale – cu 2 miliarde de lei;
- Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale – cu 854,7 milioane lei, per sold;
- Ministerul Afacerilor Interne – cu 635,4 milioane lei, per sold;
- Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – cu 82,6 milioane lei;
- Secretariatul General al Guvernului – cu 53,8 milioane lei;
- Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri – cu 56 milioane lei;
- Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – cu 37,8 milioane lei per sold.
Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale aprobate potrivit prevederilor art. 24 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020, cu completările ulterioare, în sumă de 969,3 milioane lei rămase nerepartizate, se alocă pe judeţe şi municipiul Bucureşti.
Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la venituri cu suma de 1,1 miliarde de lei; la cheltuieli cu suma de 2 miliarde de lei la credite de angajament şi cu 1,1 miliarde de lei la credite bugetare, din care 600 milioane lei pentru asigurarea sumelor necesare decontării medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate cu scop curativ, medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a serviciilor medicale, 500 milioane lei pentru plata indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale.
Totodată, în proiectul ordonanţă se menţionează că deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, calculat potrivit metodologiei naţionale (cash) creşte la 96,058 miliarde lei acesta reprezentând 9,1% din PIB.
- Plafonul soldului primar al bugetului general consolidat este de minus 80.216 miliarde de lei;
- Plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent în Produsul Intern Brut este în anul 2020 de -9,1%;
- Pentru anul 2020 plafonul nominal al cheltuielilor totale, exclusiv asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori, pentru bugetul general consolidat este de 394,338 miliarde de lei, pentru bugetul de stat este de 229,898 miliarde de lei, pentru bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale este de 85,309 miliarde de lei, pentru bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate este de 45,697 miliarde de lei şi pentru alte bugete componente ale bugetului general consolidat de 5.820 miliarde de lei;
- Plafonul nominal al soldului bugetului general consolidat este de -96,058 miliarde de lei, al bugetului de stat este de -105,583 miliarde de lei şi al bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate este zero;
- Plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene pentru sfârşitul anului 2020, este de 47% din Produsul Intern Brut.