Site icon Investigative Report

Derapajul bugetar de proporții, validat de cea de-a doua rectificare bugetară

Andrei Enăchescu
problemele reale ale României Motorul dezvoltării României - administrațiile locale - sunt în pericol de a fi gripat de cifrele de pe masa PSD, este de părere deputatul Marile Pirtea.  “Cei doi actori vizibili ai hărţuirii fiscale pe care PSD o aplică românilor, domnii Teodorovici şi Vâlcov, pun în aceste zile presiune asupra decidenţilor din administraţiile locale, vehiculând un ipotetic procent maximal de 30% care ar urma să fie alocat pentru bugetele locale, raportat la bugetul general consolidat. Iată că, odată publicat proiectul de buget pentru 2019, devine cât se poate de clar faptul că PSD caută să ducă cu vorba primarii, promiţându-le un procent de 30%, în timp ce propunerea bugetului pe 2019 prevede o proiecţie a veniturilor totale de 341 miliarde, care coboară abrupt procentul bugetului pentru primării la 22%”, a declarat liberalul. Cifrele de pe masa PSD, un real pericol pentru România Administraţia locală ajunge în pericolul iminent de a fi gripat de cifrele de pe masa PSD, consideră deputatul liberal Marilen Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. „Este grav faptul am ajuns să asistăm la un conflict deschis între aleşii locali şi politicienii care iau decizii în exerciţiul guvernării. Dar, în acelaşi timp, este mult mai grav faptul că puterea PSD-ALDE foloseşte orice prilej pentru a reduce libertatea fiscală a primăriilor şi autonomia administraţiei locale, a aleşilor din administraţiile locale, acolo unde jumătate din edili sunt de altă culoare politică faţă de cei din PSD-ALDE”, mai spune Pirtea. Această discuţie despre mecanismele fiscale de finanţare a administraţiei locale, nu descrie destul de limpede fenomenul la care asistăm. „De fapt, termenii în care se poate descrie exact realitatea politică de astăzi trebuie să se refere chiar la presiunea politică indusă de PSD pentru eliminarea mecanismelor de subsidiaritate şi de autonomie administrativă, presiune exercitată abuziv de către PSD prin instrumente fiscale”, consideră deputatul liberal Marilen Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. Le pasă doar de jocul de imagine Potrivit lui, după discuţiile din aceste zile, purtate între ministrul Teodorovici şi primarii marilor oraşe din România, a devenit tot mai clar că reprezentanţii guvernului PSD-ALDE nu sunt îngrijoraţi de soarta bugetelor locale, care se micşorează de la an la an, în termeni reali, ci sunt atenţi, şi chiar vigilenţi, doar la jocul de imagine pe care PSD îl exersează permanent. „Ca să pară binevoitori prin alocarea de bani către bugetele locale, politicienii guvernului PSD au propus iniţial un procent mai mic de 30% din bugetul general consolidat, pentru a fi acordat către primării, iar apoi, după amplificarea protestelor publice venite din ţară, au anunţat că acceptă procentul de 30%, cu intenţia de a demonstra public cât de generoşi sunt faţă de administraţiile locale. Acum, la publicarea cifrelor din proiectul de buget pe 2019, tot ce au promis înainte guvernanţii PSD-ALDE s-a transformat în fake-news”, interpretează liberalul Marilen Pirtea. Dacă recurgem la date obiective, vom vedea că scăderea alocărilor către bugetele locale este permanentă, după cum se poate observa şi în anexă, procentul bugetelor locale din totalul bugetului anual al ţării fiind în scădere de la an la an, o amprentă devenită caracteristică de acum pentru guvernarea supercentralistă a PSD-ALDE. Fake news marca PSD “Nu trebuie să fim experţi în finanţe publice pentru a observa cum trendul alocărilor bugetare este descrescător, iar primăriile sunt văduvite de sume importante din cauza unei asa numite „revoluţii fiscale”. Trebuie doar să privim cu scepticism tot ceea ce lansează pe piaţă PSD. Astfel, afirmaţia prin care se acreditează faptul că administraţiile locale vor avea cel mai mare buget, în comparaţie cu anii precedenţi, este un fake-news tipic PSD. Nu putem compara alocaţiile de 77 de miliarde dintr-un buget de 341 cu 74 de miliarde la un buget de 295 de miliarde, nu valoarea nominală a bugetului este relevantă, ci în primul rând procentul alocării către bugetele locale din totalul BGC. Cifrele vorbesc de la sine şi arată că primarii au fost minţiţi”, spune liberalul Marilen Pirtea. Pentru a complica şi mai mult lucrurile, PSD doreşte să transfere în sarcina primăriilor şi o serie de cheltuieli care se realizau tradiţional de la centru, aşa cum şi era normal. Iată că, pe de-o parte sumele sunt mai mici, în procente, dar, pe de altă parte, obligaţiile de plată ameninţă să devină mai mari. Bugetul de dezbate săptămâna viitoare „Ceea ce PSD dă cu o mână, ia cu două. Îmi amintesc în acest context de o afirmaţie a prim-ministrului, care ne amăgea cu o creştere a exporturilor totale ce ar fi „devastat” state puternice din Europa, dar care nu a îndrăznit să amintească nimic despre creşterea exponenţială a importurilor, ori despre deficitul comercial record în regiune, ca pondere în PIB”, afirmă liberalul. Săptămâna viitoare se va dezbate cea mai importantă decizie a începutului de sesiune parlamentară, proiectul Bugetului pentru 2019. Dacă PSD-ALDE îşi vor menţine poziţia de superioritate gratuită şi vor limita procentul alocat administraţiilor locale la acest nivel incredibil de mic, de 22% din bugetul general consolidat, se va recurge la mobilizarea tuturor edililor locali, cărora li se va solicita să aducă argumente fără echivoc, pentru a arăta falimentul fiscal spre care sunt împinse primăriile prin jocul super-centralist al guvernului. „Iar dacă nici aceste argumente nu vor fi destul de convingătoare, astfel încât arcul guvernamental din parlament să cedeze şi să adopte un minim de 33% din buget pentru primării, atunci vom aduce în dezbaterea publică subiectul lipsei banilor de la bugetele locale în toate comunităţile ale căror primării se văd aruncate în pauperitate publică, acolo unde sunt blocate investiţiile pentru dezvoltare. Le vom spune oamenilor din comunităţile locale cum centralizează guvernul din ce în ce mai mulţi bani din bugetul general, o tendinţă care se agravează de la an la an şi care conduce, în ultimă instanţă, la diminuarea importanţei administraţiei locale, o direcţie antieuropeană şi profund antidemocratică spre care se orientează guvernarea PSD-ALDE”, conchide vicepreşedintele Camerei Deputaţilor.

Derapajul bugetar de proporții este validat de cea de-a doua rectificare bugetară, iar principalii factori care au condus la acest rezultat sunt de natură permanentă şi, prin urmare, dificil de corectat, apreciază Consiliul Fiscal.

„Proiectul celei de-a doua rectificări bugetare consfinţeşte un derapaj bugetar de proporţii, iar principalii factori care au condus la acest rezultat sunt de natură permanentă şi, prin urmare, dificil de corectat. Mai mult, balanţa riscurilor cu privire la noua proiecţie de sold bugetar este înclinată uşor pe partea negativă, respectiv înregistrarea unui deficit bugetar mai ridicat, având drept surse posibile nerealizări la nivelul veniturilor nefiscale şi depăşiri ale cheltuielilor cu bunuri şi servicii. În sens contrar poate acţiona o reducere, comparativ cu nivelul bugetat, a cheltuielilor de investiţii, în condiţiile în care ecartul dintre nivelul planificat şi execuţia la zi este încă relativ ridicat”, spun repreentanții Consiliului Fiscal.

Consiliul atrage, însă, atenţia, că o consolidare bugetară nu este posibilă în condiţiile menţinerii calendarului actual de aplicare a noii legi a pensiilor şi a coordonatelor actuale ale politicii fiscal-bugetare. Pe termen mediu, deficitul bugetar va fi influenţat considerabil de noua lege a pensiilor, care implică cheltuieli suplimentare comparativ cu anul 2019 de 0,7% din PIB în anul 2020, 2,7% din PIB în anul 2021, respectiv 3,7% din PIB în anul 2022.

„Consolidarea bugetară nu este posibilă în condiţiile menţinerii calendarului actual de aplicare a noii legi a pensiilor şi a coordonatelor actuale ale politicii fiscal-bugetare. Această afirmaţie are în vedere ipoteza că nu este credibilă o creştere majoră şi rapidă a veniturilor fiscale prin îmbunătăţirea colectării, care să permită menţinerea actualului calendar de aplicare a legii pensiilor”, se arată analiză. 

Consiliul Fiscal aminteşte că proiectul de rectificare bugetară, aprobat joi de Guvern, consemnează o revizuire descendentă, de o amploare fără precedent de la adoptarea LRFB (Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare, n.r.), a veniturilor totale ale bugetului general consolidat (-18,3 miliarde de lei), în timp ce cheltuielile bugetare totale se diminuează doar într-o măsură mult mai redusă (-2,1 miliarde de lei). În aceste condiţii, deficitul bugetar, potrivit metodologiei naţionale, se majorează cu 16,3 miliarde de lei până la un nivel de 44,7 miliarde de lei, echivalentul a 4,3% din PIB, sau mai mult cu 1,54 puncte procentuale faţă de nivelul asumat anterior.

Derapajul bugetar de proporții are cauze serioase

Astfel, depăşirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar potrivit metodologiei europene, dincolo de care CE poate declanşa procedura de deficit excesiv, este iminentă. Majorarea deficitului bugetar comparativ cu prima rectificare bugetară are loc în principal ca urmare a reducerii:

Tot la acest capitol se înscrie și majorărea cheltuielilor de asistenţă socială (+3,5 miliarde de lei) şi a celor de capital (+1,1 miliarde de lei).

Totodată, revizuirea negativă a cheltuielilor bugetare totale survine, în principal, din scăderea cheltuielilor de investiţii în condiţiile în care alocările pentru asistenţă socială sunt suplimentate masiv, explică sursa citată.

În final, opinia Consiliului Fiscal, semnată de către preşedintele instituţiei, Daniel Dăianu, recomandă ca proiectul de buget pentru anul 2020 să răspundă dezideratului obiectiv de consolidare bugetară prin semnalarea unei schimbări de tendinţă, necesară atât din perspectiva apărării echilibrelor macroeconomice şi robusteţii economiei, cât şi din cea a respectării regulilor fiscale europene şi naţionale.

Exit mobile version