Magistraţii de la Instanţa supremă au decis, miercuri, începerea judecării de fond în dosarul în care Nicolae Bănicioiu, fost ministru al Sănătăţii şi al Tineretului şi Sporturilor, este acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă, după ce ar fi primit aproape 800.000 de euro de la oameni de afaceri, în legătură cu numirea unor manageri de spital şi derularea unor contracte din bani publici.
Judecătorii au constatat că rechizitoriul, probele şi actele de urmărire penală întocmite de DNA în cursul urmării penale sunt legale, fiind dispusă începerea judecăţii faţă de Nicolae Bănicioiu şi complicea acestuia, Cătălina Alexandra Furtună.
La un termen anterior, magistraţii au decis scoaterea de la dosar a unor probe neconforme cu referire la Cătălina Alexandra Furtună, respectiv ordonanţele prin care a fost autorizată folosirea unor colaboratori cu identitate protejată, dar şi a interceptărilor.
Fostul ministru Nicolae Bănicioiu a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2021 pentru luare de mită şi trafic de influenţă, iar Cătălina Alexandra Furtună, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită.
Procurorii îl acuză pe Bănicioiu că în perioada decembrie 2012-martie 2014 ar fi primit de la doi oameni de afaceri peste 3,90 de milioane de lei (aproximativ 800.000 de euro) pentru a-și folosi influența pe lângă ministrul sănătății de atunci în scopul menținerii în funcție a 5 manageri de spitale publice, apropiați oamenilor de afaceri, precum și pentru a aloca bani spitalelor cu care aceștia aveau contracte.
Potrivit presei, unul dintre cei doi oameni de afaceri iîn favoarea cărora ar fi intervenit Bănicioiu, este Dorin Cocoș, iar celălalt Mihaela Irimescu.
De asemenea, potrivit acelorați surse, cele două firme în care fostul ministru și-a plasat complicea (paravanul) și au fost folosite în obținerea contractelor și distribuirea șpăgilor sunt Disan Ortomed SRL și Hemos Med SRL.
- Disan Ortomed SRLa fost înființată, potrivit ro, în 2010. Furtună Cătălina a pătruns în firmă, potrivit termene.ro, pe 14 ianuarie 2013, în urma unei majorări de capital, ea primind părți sociale reprezentând 33,35% din capitalul social. Ceilalți asociați erau Florica Irimescu (33,35%), Florina Irina Frunzăreanu (26,66%) și Ghanem Said (6,64%). Ulterior, ceilalți asociați au dispărut, pe rând, din firmă, iar la sfîrșitul lui 2013 a apărut un nou asociat, Tatiana Manuela Călărașu care primește părți sociale de la ceilalți asociați și rămâne în firmă împreună cu complicea Furtună. Pe 26.07.2018, complicea Cătălina Furtună iese din firmă, cesionându-și toate părțile sociale către Tatiana Călărașu. În 2013 firma a avut o cifră de afaceri de 4,3 milioane lei și profit net de 1,4 milioane lei, iar în 2014 cifra de afaceri s-a ridicat la 11,3 milioane lei, iar profitul net a fost de 4 milioane lei. În 2015, firma a avut un profit net de 2,5 milioane lei.
- Hemos Med SRL,înființată tot în 2010, a fost radiată în 2019, iar ultimul asociat al firmei a fost Cristu Spiridon-Mihai. Potrivit ro, firma a fost înființată de Cristescu Maria Mariana și Cristu Spiridon Mihai. Complicea lui Bănicioiu, Cătălina Alexandra Furtună, a fost plasată în firmă pe 14 ianuarie 2013, primind 33,3% din părțile sociale, pe care le păstrează vreme de doi ani, până la sfârșitul anului 2014. Sunt exact cei doi ani acoperiți de ”dividendele” – șpagă la care face referire DNA. În cei doi ani firma a avut profituri nete de 3,19 milioane lei (2013) și 2,426 milioane lei (2014).
De asemenea, spitalele care au avut în fruntea lor manageri numiți/păstrați în schimbul șpăgilor uriașe încasate de Bănicioiu, sunt Institutul Oncologic Trestioreanu din București, Institutul Oncologic Fundeni, Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș, Institutul National de Geriatrie și Gerontologie Ana Aslan și Spitalul Clinic de Urgență Floreasca.
Ce spun procurorii DNA:
Potrivit procurorilor DNA, în perioada 21 decembrie 2012 – 07 aprilie 2015 ( perioadă în care ocupa funcția de ministru al tineretului și sporturilor, respectiv în legătură cu această calitate după ce nu a mai ocupat acea funcție), ar fi acceptat promisiunea a doi oameni de afaceri (martori în cauză) și ulterior ar fi primit în numerar, de la unul din cei doi oameni de afaceri, suma totală de 1.292.122 lei reprezentând dividende aferente anului 2013 distribuite de două societăți comerciale care comercializau bunuri către spitale publice/institute.
În schimb, ar fi promis că își va exercita influența asupra ministrului sănătății de la acea vreme, astfel încât să îl determine să îndeplinească sau să nu îndeplinească acte ce intrau în îndatoririle acestuia de serviciu, acte reprezentate de:
- menținerea în funcția de manager/prelungire interimat/nerevocarea din funcția de manager a persoanelor din conducerea unui număr de 5 spitale publice/institute din municipiul București și județul Ilfov aflate în subordinea Ministerului Sănătății, cu care firmele controlate de oamenii de afaceri derulau relații comerciale profitabile,
- sau numirea pe funcția de manager a acelor spitale publice/institute a unor persoane apropiate oamenilor de afaceri.
Inculpatul ar fi fost ajutat la comiterea acestei infracțiuni de trafic de influență de inculpata persoană fizică ( Cătălina Alexandra Furtună – n.red.) prin:
- dobândirea de către aceasta a calității de asociat în cele două societăți comerciale, în condițiile în care titularul în fapt al părților sociale era inculpatul Bănicioiu Nicolae
- semnarea de către aceasta a unui număr de două dispoziții de plată prin casierie care atestau în mod nereal că inculpata ar fi primit suma de 1.292.122 lei, deși suma de bani s-a primit în numerar de inculpatul Bănicioiu Nicolae de la unul din cei doi martori
- asigurarea legăturii inculpatului Bănicioiu Nicolae cu firmele în care avea interese financiar
De asemenea, se susține în Rechizitoriu, Inculpatul Bănicioiu Nicolae, în perioada în care ocupa funcția de ministru al sănătății, respectiv în legătură cu această calitate după ce nu a mai ocupat acea funcție, ar fi primit indirect, la data de 17 aprilie 2015, fără să i se cuvină, prin intermediul complicei inculpată persoană fizică, de la cele două firme, suma totală de 1.805.942 lei reprezentată de dividende aferente anului 2014. Foloasele materiale ar fi fost primite în legătură cu îndeplinirea sau neîndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle acestuia de serviciu în calitate de ministru al sănătății, acte reprezentate de:
- menținerea în funcția de manager/prelungire interimat/nerevocarea din funcția de manager a persoanelor din conducerea unui număr de 5 spitale publice/institute din municipiul București și județul Ilfov aflate în subordinea Ministerului Sănătății, cu care firmele controlate de oamenii de afaceri derulau relații comerciale profitabile, sau numirea pe funcția de manager la aceste spitale publice/institute a unor persoane apropiate celor doi
- aprobarea alocării de finanțare spitalelor publice/institutelor aflate în subordinea Ministerului Sănătății pentru efectuarea de achiziții aferente unor proceduri pe care firmele controlate de oamenii de afaceri le câștigaseră sau intenționau să le câștige
Totodată, în data de 06 iunie 2016, față de refuzul unuia din oamenii de afaceri de a-i mai distribui dividende aferente anului 2015, inculpatul, prin intermediul complicei ar fi transmis solicitarea sa, sub forma pretinderii de a primi dividende din două firme ale oamenilor de afaceri, complicea mai fiind la acel moment asociată doar în una dintre acestea. În anul 2018 ar fi fost încasată de către complice, de la una dintre cele două societăți, suma totală de 806.447 lei reprezentată de dividende aferente anului 2015.
Pe parcursul urmăririi penale s-au instituit măsuri asiguratorii asupra unui apartament din Spania, un loc de parcare în municipiul București, a părților sociale deținute în societăți comerciale și asupra sumelor de bani din conturi aparținând inculpatului BĂNICIOIU NICOLAE, respectiv asupra unor sume de bani și acțiuni aparținând complicei persoană fizică.
Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție cu propunere de a se menține măsurile asiguratorii dispuse în cauză.
În octombrie 2020, cînd DNA a cerut Parlamentului ridicarea imunității lui Bănicioiu, ceea ce s-a și întâmplat apoi, fostul ministru spunea că acuzațiile sunt false.
Nicolae Bănicioiu a avut patru mandate de deputat, ales din partea PSD. În mai 2018, el a demisionat din PSD și a trecut la partidul lui Victor Ponta. De altfel, Bănicioiu a fost ministru în guvernele Ponta – ministru al Tineretului și Sportului și ministru al Sănătății.
În perioada decembrie 2012- martie 2014, Bănicioiu a fost ministru al Tineretului și Sportului, iar ulterior (martie 2014-noiembrie 2015) a ocupat portofoliul de la Sănătate, fiind ministru al Sănătății la momentul tragediei de la Colectiv, din 30 octombrie 2015. El este cel care în zilele ce au urmat incendiului declara că „avem de toate” și că nu e nevoie ca victimele să fie duse și tratate în spitale din străinătate.
În perioada decembrie 2012 – martie 2014, când Bănicioiu era ministru al Tineretului și Sportului, ministru al Sănătății era Eugen Nicolăescu, astăzi viceguvernator al BNR.