Modificarea legilor Justiției, pusă în dezbatere publică până 31 martie 2021

Modificarea legilor Justiției – Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 referitoare la organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii – a fost pusă în dezbatere publică până 31 martie 2021, a anunțat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Printre modificările propuse se numără desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, profesionalizarea procesului de selecţie a magistraţilor – eliminarea încadrării fără concurs, eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor, întărirea principiului independenţei procurorilor în activitatea judiciară şi eliminarea restricţiilor în ceea ce priveşte libertatea de exprimare a magistraţilor.

„Am aliniat mai bine, credem noi, aşa-zisul principiu al separaţiei carierelor între judecători şi procurori la Constituţia ţării. Am asigurat receptarea în plan legislativ a recomandărilor organismelor europene, instituite prin cunoscutele rapoarte MCV şi acordurile Comisiei de la Veneţia. Se adaugă receptarea jurisprudenţei CEDO cu impact asupra sistemului de organizare în justiţie a statutului magistraţilor”, a declarat Predoiu.

Ministrul Justiţiei a enumerat modificările propuse la cele trei legi, printre care se numără:

• Profesionalizarea procesului de selecţie a magistraţilor, prin eliminarea oricăror modalităţi de intrare în magistratură fără concurs, cu excepţia magistraţilor pensionari, care pot fi încadraţi fără concurs după pensionare la instanţe sau parchete care nu pot funcţiona normal din cauza numărului mare de posturi vacante.
• Eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor – care a fost introdusă în 2018 – este suspendată printr-un act al Guvernului Orban, dar în perspectivă ea trebuie eliminată, pentru că va crea multiple vulnerabilităţi sub aspectul resurselor umane.
• Întărirea principiului independenţei procurorilor în activitatea judiciară. Micşorarea pragului de vechime impus procurorilor în funcţii de conducere de rang înalt având în vedere realităţile din teren.
• Ridicarea la rang de lege a unor proceduri de numire în funcţii de conducere de rang înalt a procurorilor şi restabilirea echilibrului între actorii implicaţi în procedura de numire – ministrul Justiţiei – preşedintele României – CSM.
• Eliminarea restricţiilor care privesc libertatea de exprimare a magistraţilor, criticate în toate rapoartele de ţară.
• Eliminarea rolului actual al Ministerului Finanţelor Publice în contextul procedurii de răspundere materială a magistraţilor pentru erori judiciare.
• Modificarea, respectiv lărgirea competenţei de judecată a judecătorilor stagiari, în acord cu realităţile din sistemul judiciar şi nivelul acestora de instrucţie.
• Revenirea la normele care consacrau accesul în funcţia de judecător la Înalta Curte prin concurs, urmărindu-se, astfel, creşterea profesionalismului, dar şi a transparenţei şi a obiectivităţii procesului decizional, context în care s-a introdus şi cerinţa dublei specializări a judecătorilor care accesează o funcţie la Instanţa supremă.
• Creşterea duratei mandatelor funcţiilor de conducere, de la 3 ani la 4 ani, având în vedere, în principal, natura atribuţiilor manageriale fixate prin lege în cazul acestor funcţii.
• Creşterea rolului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte în procedurile de delegare.
• Desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, context în care proiectul reglementează modul de transfer al cauzelor judiciare la celelalte parchete, situaţia personalului structurii, alte dispoziţii tranzitorii, regimul juridic al diverselor acte procesuale/procedurale efectuate în procedură.
• Reglementarea detaliată a motivelor de revocare, precum şi procedura de revocare a procurorilor numiţi în cadrul DNA şi DIICOT, fiind stabilite criterii obiective pentru verificarea modului de exercitare necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei, în acord cu recomandările Comisiei de la Veneţia (opinia 924/2018) şi deciziile CCR (Decizia nr. 33/2018).

Modificarea legilor Justiției, discutată până la 31 martie 2021

• Abandonarea soluţiei legislative introduse prin Legea nr. 207/2018, cât priveşte compunerea completelor de judecată în apel cu un număr de 3 judecători şi revenirea la formula iniţială (2 judecători), având în vedere ineficienţa normei în vigoare din perspectiva asigurării calităţii procesului de deliberare, dar şi în raport de volumul mare de activitate al instanţelor de judecată, prin raportare la numărul de judecători şi la personalul auxiliar de specialitate.
• Limitarea posibilităţii infirmării soluţiei procurorului de către procurorul ierarhic superior la motivele de nelegalitate.
• Reafirmarea rolului constituţional al CSM, acela de garant al independenţei justiţiei, context în care au fost redate Plenului CSM o serie de atribuţii, amputate prin modificări legislative aferente anului 2018 (Legea nr. 234/2018). Conform proiectului, aspectele generale şi comune ale carierei magistraţilor şi organizarea instanţelor şi parchetelor sunt date în competenţa Plenului.
• Reformarea sistemului de alegere a membrilor judecători şi procurori ai CSM, prin instituirea unui nou tip de scrutin, în care membrii respectivi sunt aleşi de toţi judecătorii, respectiv de toţi procurorii, la nivel naţional, iar nu doar prin votul magistraţilor din cadrul instanţelor sau parchetelor pentru care se depune candidatura, cum prevede legislaţia în vigoare, modificarea urmărind creşterea gradului de reprezentativitate al membrilor CSM în raport cu întregul corp al magistraţilor.
• Extinderea sferei titularilor acţiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a magistraţilor prin revenirea la sistemul existent anterior modificării legislaţiei operate în anul 2018, ministrul Justiţiei, procurorul general al PICCJ, respectiv preşedintele ICCJ redevenind titulari ai acţiunii disciplinare, diferenţiat, în funcţie de categoria de magistrat în discuţie, modificarea fiind în consonanţă cu principiul echilibrului puterilor în stat care asigură, în fapt, principiul separaţiei puterilor în stat, cu precizarea că normele similare anterioare modificării din 2018 au fost validate de către CCR (2011).
• Revizuirea normelor privind asigurarea conducerii Inspecţiei Judiciare, în raport cu modificările operate prin OUG nr. 77/2018 şi observaţii/recomandări din cadrul MCV (2018, 2019) (…); conform proiectului, inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct sunt numiţi în funcţie de Plenul CSM, în urma unui concurs organizat de CSM prin INM, proiectul instituind şi normele referitoare la probele de concurs, comisiile de concurs, evaluarea şi notarea candidaţilor, contestarea rezultatelor.
• O inovaţie substanţială este cea cu privire la activitatea viitoare a CSM, după încheierea mandatului actualului CSM; proiectul de lege propune desfăşurarea activităţii CSM în două sesiuni ordinare şi sesiuni extraordinare, la nevoie, în perioada dintre sesiuni membrii CSM care au statut de magistrat urmând să îşi desfăşoare activitatea la instanţe şi parchete, cu excepţia preşedintelui şi a vicepreşedintelui CSM, care urmează să rămână cu activitate permanentă.