Site icon Investigative Report

Rectificarea bugetară 2019 – cum vor fi afectate bugetele ministerelor

Andrei Enăchescu
Românii pot investi în titluri de stat Tezaur și în perioada 1-26 aprilie 2021, prin intermediul unităţilor operative ale Trezoreriei amânarea ratelor românia dobânzi titluri de stat programul tezaur Preşedintele CJ Dolj a majorat retroactiv salariile protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive bănci să reducă dobânzile Vești bune pentru cei care au împrumuturi cu dobândă variabilă: scad ratele la credite pentru că indicele ROBOR la 3 luni Salariul minim pe economie crește la 2.300 de lei în 2021, după ce Guvernul a anunțat că are în vedere majorarea pentru a depăși rata inflaţiei. Astfel că, salariul minim pe economie va crește cu 70 de lei brut, de la 2.230 de lei la 2.300 de lei brut/lunar. Premierul Florin Cîţu şi ministrul Muncii, Raluca Turcan, au avut consultări cu reprezentanţii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social pe tema creşterii salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2021. „La nivelul Guvernului vom decide creşterea salariul minim pe economie pentru anul viitor cu un procent care va ţine cont de argumentele reprezentanţilor sindicatelor, ai patronatelor, precum şi de contextul economic şi social. Ne dorim să asigurăm o viaţă mai bună pentru români, având însă grijă să păstrăm locurile de muncă şi să protejăm iniţiativa antreprenorială”, a declarat prim-ministrul. pe de altă parte, ministrul Muncii, Raluca Turcan, a prezentat trei scenarii referitoare la evoluţia acestui indicator salarial în 2021, rezultate ca urmare a consultărilor autorităţilor guvernamentale cu reprezentanţii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social. Salariul minim pe economie crește la 2.300 de lei în 2021 „Guvernul are în vedere creşterea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2021 cu un nivel care să depăşească rata inflaţiei, respectiv cu 70 de lei brut, de la 2.230 de lei la 2.300 de lei brut/lunar”, se arată într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a Guvernului. Acest nivel a fost stabilit în contextul în care reprezentanţii sindicatelor au solicitat creşterea salariului minim pe economie la 2.400 de lei/lunar, iar cei ai patronatelor au solicitat îngheţarea salariului minim pe economie la nivelul actual, cel puţin pentru primele luni ale anului viitor, argumentând situaţiile dificile cu care se confruntă anumite sectoare economice. „Hotărârea privind stabilirea salariului minim brut pe ţară garantat în plată va fi adoptată în şedinţa Guvernului din 30 decembrie 2020. Totodată, prim-ministrul, ministrul Muncii şi reprezentanţii partenerilor sociali au agreat încheierea, în prima jumătate a anului viitor, a unui Acord tripartit prin care să fie stabilit un mecanism de creştere a salariului minim brut pe economie pentru următorii patru ani, astfel încât să fie asigurată stabilitatea şi predictibilitatea evoluţiei acestui indicator salarial”, se mai arată în postare. prime de crăciun Sondaj: Aproape 20% dintre angajaţi se aşteaptă să primească prime de Crăciun Eliminarea impozitării salariului minim salariul mediu brut creștere a salariului minim alocarea banilor către primării Salariul mediu net a scăzut  cu 75 de lei până la 3044 lei în luna august a acestui an faţă de iulie 2019, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Salariul lunar net salariile bugetarilor români banii pentru ministere amnistia fiscală psd îngroapă bugetul româniei Schemele de ajutor de stat Cursul valutar Averea netă a românilor Salariul mediu nominal net Noi emisiuni de titluri de stat pentru populaţie în cadrul Programului Tezaur au fost lansate, de ministerul de Finanțe, cu dobânzi variind între 3,50% pe an şi 5% pe an în funcţie de scadenţă.  Leul se va deprecia în viitor Aproximativ 600.000 de români care au realizat venituri sub nivelul salariului minim pe economie, în perioada 1 iulie 2015 - 31 decembrie 2017 Programul Tezaur fondul de dezvoltare si investitii Românii pot subscrie, de azi, pentru patru noi emisiuni de titluri de stat în cadrul Programului Tezaur, a anunţat Ministerul Finanţelor Publice (MFP) Câştigul salarial mediu nominal brut politie plafonarea pensiilor salariul minim creşte la 2.350 lei Ultima rectificare bugetară legea sponsorizarii pensii speciale pentru aleşii locali salariul mediu brut bani evaziune fiscală

Rectficarea bugetară 2019, a doua din acest an, va aduce ridica deficitul bugetar până la 4,3%, chiar dacă unele ministere vor avea mai puțini bani, iar altele ceva mai multi. 

Potrivit proiectului de Ordonanţă privind rectificarea bugetului pe anul 2019, publicat marţi de Ministerul Finanţelor Publice, printre instituţiile în cazul cărora s-au diminuat creditele bugetare se află Ministerul Educaţiei, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Transporturilor.

„Angajarea la construcţia bugetului iniţial a unor cheltuieli bugetare pe baza unor venituri suplimentare cu un grad ridicat de incertitudine privind încasarea acestora pe parcursul exerciţiului bugetar a condus la derapaje fiscale care au determinat majorarea deficitului bugetar pe anul 2019 la 4,3% din PIB, faţă de ţinta de deficit iniţială de 2,76% din PIB. Timpul scurt rămas până la sfârşitul anului nu face posibilă aplicarea de măsuri structurale care să conducă la menţinerea ţintei de deficit bugetar în limitele asumate iniţial”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Din bugetul de stat, creditele bugetare pentru Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale au fost suplimentate cu 3,98 miliarde de lei per sold, iar din suma totală au fost majorate cu peste 1,97 miliarde de lei transferurile pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat.

Potrivit iniţiatorilor proiectului, cele peste 1,97 miliarde de lei alocate în plus la bugetul de pensii sunt necesare deoarece veniturile curente ale sistemului public de pensii s-au diminuat cu suma 1,42 miliarde de lei, din cauza încasărilor din contribuţia de asigurări sociale datorate de asiguraţi.

Totodată, cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii se majorează, la rectificare, cu 552,3 milioane lei în principal pentru asigurarea plăţii integrale a drepturilor de pensii pe luna decembrie. De asemenea, vor fi suplimentate fondurile destinate plăţii drepturilor de asistenţă socială până la finele anului (pensii, alocaţii de stat pentru copii, indemnizaţii persoane cu handicap, indemnizaţii pentru persoanele aflate în concediu pentru creşterea copilului etc.).

Mai mulți bani pentru Ministerul Sănătății

Creditele bugetare pentru Ministerul Sănătăţii se majorează cu aproape 2,9 miliarde de lei per sold. Transferurile pentru echilibrarea bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate vor fi suplimentate cu 3,12 miliarde de lei, iar, pe de altă parte, scad cheltuielile bugetare ca urmare a gradului de execuţie a cheltuielilor, precum şi a necesarului estimat a se plăti până la finele anului.

„S-au identificat economii în principal la cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă (-97 milioane lei), proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-73,5 milioane lei la propunerea ministerului), la alte transferuri (-27,8 milioane lei) şi cheltuieli de personal (-28 milioane lei)”, spun oficialii. 

MDRAP – mai mulți bani

În ceea ce priveşte Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, creditele bugetare urcă cu 1,76 miliarde de lei per sold. Astfel, se propune asigurarea suplimentară a sumei de 1,8 miliarde de lei pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală, precum şi pentru derularea proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă (+10 milioane lei) şi reduceri la alte naturi de cheltuieli în funcţie de gradul de execuţie şi de necesarul de finanţare până la finalul anului al anumitor proiecte/programe. S-au identificat economii în principal la transferuri între unităţi ale administraţiei publice (-45,3 milioane lei) şi bunuri şi servicii (-1 milion lei).

Finanțele obțin și ele sume suplimentare

Pentru Ministerul Finanţelor Publice creditele bugetare se majorează, pe sold, cu 388,3 milioane lei, la Acţiuni Generale, din care: -347 milioane lei Dobânzi, -129,7 milioane lei Subvenţii – Susţinerea exportului, a mediului de afaceri şi a tranzacţiilor internaţionale, +650 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, -50 milioane lei Plăţi în contul creditelor garantate şi/sau subîmprumutate, +15 milioane lei Contribuţia României la bugetul UE şi +250 milioane lei Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020.

Totodată, se propune asigurarea suplimentară a 279 milioane lei pentru plata sumelor din titlurile de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare. S-au identificat economii la proiecte cu finanţare externă nerambursabilă (-15 milioane lei la propunerea ministerului) şi la cheltuieli de capital (-28 milioane lei), precizează autorii.

Sume crescute și pentru antreprenori

Creditele bugetare pentru Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat cresc, pe sold, cu 299 milioane lei pentru a fi asigurate fondurile necesare pentru derularea programelor de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv a Programului pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii Start-Up Nation România (+300 milioane lei). S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-1 milion lei).

Rectificarea bugetară 2019: Ministere pentru care scad banii

Pe de altă parte, pentru mai multe ministere scad sumele alocate.

La Ministerul Educaţiei Naţionale, scăderea este de 2,08 miliarde de lei, reprezentând în principal economii la proiecte cu finanţare externă nerambursabilă.

Totodată, pentru învăţământul universitar, prin rectificare se propune majorarea veniturilor proprii şi a cheltuielilor din acestea cu suma de 129 milioane lei, pentru cheltuieli de personal şi pentru realizarea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile.

La Ministerul Afacerilor Interne reducerea creditelor bugetare este de aproape 1,19 miliarde de lei, per sold. Diminuarea propusă de către minister este în principal de la proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, avându-se în vedere gradul de execuţie a cheltuielilor, precum şi necesarul estimat a se plăti până la finele anului.

La Ministerul Transporturilor, diminuarea este de 1,08 miliarde de lei per sold, iar propunerea de scădere a cheltuielilor bugetare a avut în vedere gradul de execuţie a cheltuielilor, precum şi necesarul estimat a se plăti până la finele anului.

„S-au identificat economii în principal la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-1.300 milioane lei la propunerea ministerului), transferuri către instituţii publice, pentru întreţinerea infrastructurii feroviare şi întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere (-200 milioane lei), proiectele de investiţii finanţate din fonduri rambursabile (-57,4 milioane lei), cheltuieli de personal (-1,0 milioane lei), dobânzi (-2,6 milioane lei) şi rambursări de credite (-5,0 milioane lei)”, potrivit notei de fundamentare. 

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va rămâne și el cu mai puțini bani, după ce creditele bugetare vor scădea cu 1,07 miliarde de lei. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuţia cheltuielilor pe anul 2019 raportată la prevederile bugetare anuale. S-au identificat economii în principal la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 – 2020:

La Ministerul Fondurilor Europene scăderea este de 302,3 milioane lei, propunerea având, de asemenea, în vedere gradul de execuţie a cheltuielilor, precum şi necesarul estimat a se plăti până la finele anului. S-au identificat economii în principal la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile:

S-au asigurat sume pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti (+1,3 milioane lei).

Secretariatul General al Guvernului are, pe sold, o reducere a creditelor bugetare de 227,5 milioane lei, în urma gradului de execuţie a cheltuielilor, precum şi a necesarului estimat a se plăti până la finele anului. S-au identificat economii, în principal, la rambursări de credite, la dobânzi, la cheltuieli cu bunurile şi serviciile, la alte transferuri, la subvenţii, la cheltuieli de capital şi la cheltuieli de personal. În acelaşi timp s-au majorat cu 28 milioane lei alocaţiile pentru susţinerea cultelor religioase.

În cazul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, diminuarea creditelor bugetare este de 110,9 milioane lei. S-au identificat economii în principal la active nefinanciare (-110,2 milioane lei) şi la cheltuieli de personal (-0,9 milioane lei). S-au asigurat fonduri pentru plata cotizaţiilor la organismele internaţionale (+0,2 milioane lei). 

Exit mobile version