Ultima rectificare bugetară, un act de cinism şi iresponsabilitate

Andrei Enăchescu

7 ani ago

Românii pot investi în titluri de stat Tezaur și în perioada 1-26 aprilie 2021, prin intermediul unităţilor operative ale Trezoreriei amânarea ratelor românia dobânzi titluri de stat programul tezaur Preşedintele CJ Dolj a majorat retroactiv salariile protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive bănci să reducă dobânzile Vești bune pentru cei care au împrumuturi cu dobândă variabilă: scad ratele la credite pentru că indicele ROBOR la 3 luni Salariul minim pe economie crește la 2.300 de lei în 2021, după ce Guvernul a anunțat că are în vedere majorarea pentru a depăși rata inflaţiei. Astfel că, salariul minim pe economie va crește cu 70 de lei brut, de la 2.230 de lei la 2.300 de lei brut/lunar. Premierul Florin Cîţu şi ministrul Muncii, Raluca Turcan, au avut consultări cu reprezentanţii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social pe tema creşterii salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2021. „La nivelul Guvernului vom decide creşterea salariul minim pe economie pentru anul viitor cu un procent care va ţine cont de argumentele reprezentanţilor sindicatelor, ai patronatelor, precum şi de contextul economic şi social. Ne dorim să asigurăm o viaţă mai bună pentru români, având însă grijă să păstrăm locurile de muncă şi să protejăm iniţiativa antreprenorială”, a declarat prim-ministrul. pe de altă parte, ministrul Muncii, Raluca Turcan, a prezentat trei scenarii referitoare la evoluţia acestui indicator salarial în 2021, rezultate ca urmare a consultărilor autorităţilor guvernamentale cu reprezentanţii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social. Salariul minim pe economie crește la 2.300 de lei în 2021 „Guvernul are în vedere creşterea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2021 cu un nivel care să depăşească rata inflaţiei, respectiv cu 70 de lei brut, de la 2.230 de lei la 2.300 de lei brut/lunar”, se arată într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a Guvernului. Acest nivel a fost stabilit în contextul în care reprezentanţii sindicatelor au solicitat creşterea salariului minim pe economie la 2.400 de lei/lunar, iar cei ai patronatelor au solicitat îngheţarea salariului minim pe economie la nivelul actual, cel puţin pentru primele luni ale anului viitor, argumentând situaţiile dificile cu care se confruntă anumite sectoare economice. „Hotărârea privind stabilirea salariului minim brut pe ţară garantat în plată va fi adoptată în şedinţa Guvernului din 30 decembrie 2020. Totodată, prim-ministrul, ministrul Muncii şi reprezentanţii partenerilor sociali au agreat încheierea, în prima jumătate a anului viitor, a unui Acord tripartit prin care să fie stabilit un mecanism de creştere a salariului minim brut pe economie pentru următorii patru ani, astfel încât să fie asigurată stabilitatea şi predictibilitatea evoluţiei acestui indicator salarial”, se mai arată în postare. prime de crăciun Sondaj: Aproape 20% dintre angajaţi se aşteaptă să primească prime de Crăciun Eliminarea impozitării salariului minim salariul mediu brut creștere a salariului minim alocarea banilor către primării Salariul mediu net a scăzut cu 75 de lei până la 3044 lei în luna august a acestui an faţă de iulie 2019, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Salariul lunar net salariile bugetarilor români banii pentru ministere amnistia fiscală psd îngroapă bugetul româniei Schemele de ajutor de stat Cursul valutar Averea netă a românilor Salariul mediu nominal net Noi emisiuni de titluri de stat pentru populaţie în cadrul Programului Tezaur au fost lansate, de ministerul de Finanțe, cu dobânzi variind între 3,50% pe an şi 5% pe an în funcţie de scadenţă. Leul se va deprecia în viitor Aproximativ 600.000 de români care au realizat venituri sub nivelul salariului minim pe economie, în perioada 1 iulie 2015 - 31 decembrie 2017 Programul Tezaur fondul de dezvoltare si investitii Românii pot subscrie, de azi, pentru patru noi emisiuni de titluri de stat în cadrul Programului Tezaur, a anunţat Ministerul Finanţelor Publice (MFP) Câştigul salarial mediu nominal brut politie plafonarea pensiilor salariul minim creşte la 2.350 lei Ultima rectificare bugetară legea sponsorizarii pensii speciale pentru aleşii locali salariul mediu brut bani evaziune fiscală

Ultima rectificare bugetară prin care s-au tăiat aproape 200 de milioane de lei de la Ministerul Educaţiei Naţionale pentru a plăti o parte din dobânzile la împrumuturile „nechibzuite” angajate de Guvern reprezintă „un act de cinism şi iresponsabilitate” la adresa sistemului educaţional românesc, sunt de părere cei din Partidul Pro România.

Reducerea masivă a bugetului Educaţiei demonstrează că actualul Guvern şi-a încălcat toate promisiunile discutate cu partenerii sociali din sistemul de învăţământ.

„Guvernul Dăncilă le-a promis profesorilor că le va acorda drepturile salariale care li se cuvin ca urmare a proceselor câştigate în instanţă. Vorbim de mii de cadre didactice care aşteptau să li se facă dreptate şi care acum se regăsesc în situaţia ca, după tot felul de amânări şi reeşalonări succesive, să afle că au fost minţite şi că de fapt nu există niciun ban prevăzut în buget pentru plata acestor datorii. Este o situaţie tensionată care ar putea escalada şi duce la blocarea sistemului de învăţământ”, a spus purtătorul de cuvânt al Pro România, Gabriela Podaşcă.

Subfinanţarea cronică a sistemului de învăţământ va duce la slăbirea în continuare a actului educaţional şi la accentuarea problemelor din infrastructura şcolară.

Ultima rectificare bugetară

„E clar: Guvernul consideră că nu trebuie să se investească în educaţie, deşi inspectoratele şcolare judeţene şi directorii de şcoli caută soluţii, de la o lună la alta, pentru plata cheltuielilor. Cele aproape 200 de milioane de lei tăiate de la Educaţiei puteau fi folosite pentru extinderea programului ‘Masă caldă pentru elevi’ sau reabilitarea şcolilor din mediul rural şi modernizarea celor de la oraş. Ce se întâmplă acum e un ‘atentat’ la resursele ţării. A existat şi un pact naţional pentru educaţie, în care toate forţele politice şi-au asumat că se va cheltui peste 6% din PIB pentru învăţământ. După ce că în prezent avem sub 3%, se mai taie şi acum, la a doua rectificare bugetară pe 2018”, a declarat deputatul Pro România, Emilia Meiroşu.