Un fost director adjunct în cadrul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS), a fost reținut în România și este cercetat pentru comiterea infracțiunii de trădare prin transmitere de informații secrete de stat, în formă continuată, după ce anchetatorii au stabilit că, începând din 2024, a divulgat informații clasificate unor ofițeri ai Comitetului Securității de Stat — KGB al Republicii Belarus.
Serviciul Român de Informații (SRI) anunță că a documentat cazul în cooperare și coordonare cu instituții partenere dintr-un format transnațional, iar etapa finală a investigației a beneficiat de sprijin din partea serviciilor de informații din Cehia, Polonia și Ungaria, precum și de suportul serviciului de informații din Republica Moldova. Instituția a precizat că, împreună cu partenerii naționali și internaționali, va continua monitorizarea riscurilor de securitate și va acționa ferm în apărarea securității naționale.
”În urma acțiunilor specifice derulate de Serviciul Român de Informații, în cooperare și coordonare cu instituții partenere în format transnațional, la data de 08 septembrie 2025, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au pus în aplicare mandatul de aducere pentru un suspect în vârstă de 47 de ani, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trădare prin transmitere de informații secrete de stat, în formă continuată” – a transmis SRI, printr-un comunicat de presă.
Eurojust a jucat un rol de coordonare în schimbul de informații și probe între autoritățile din România, Cehia și Ungaria, facilitând executarea rapidă a unor ordine europene de anchetă. Conform comunicatului agenției europene, probele indică două întâlniri ale suspectului cu ofițeri KGB la Budapesta, în 2024 și 2025, proceduri despre care anchetatorii apreciază că aveau ca scop primirea de instrucțiuni și efectuarea de plăți în schimbul informațiilor furnizate.
”Autoritățile române, cehe și maghiare au colaborat cu Eurojust pentru a captura o persoană anchetată pentru infracțiunea de trădare prin transmiterea de secrete de stat în mod continuu. Suspectul a avut două întâlniri în 2024 și 2025 la Budapesta, Ungaria, cu ofițeri de informații din cadrul Comitetului de Securitate a Statului din Belarus. Întâlnirile au pus în pericol securitatea națională a României.
Probele din dosar au scos la iveală faptul că individul a fost implicat în divulgarea neautorizată a secretelor de stat către reprezentanți ai unei puteri străine, și anume ofițeri ai serviciilor secrete din Belarus începând cu anul 2024. Suspectul a deținut anterior o funcție de conducere în cadrul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova.
Se presupune că intenția întâlnirilor de la Budapesta a fost ca suspectul să furnizeze informații în schimbul unor bani și să primească instrucțiuni suplimentare” – se precizează în comunicatul de presă al EUROJUST.
Mai multe surse de presă indică faptul că persoana cercetată — identificată în investigațiile jurnalistice drept Alexandru Bălan, fost director adjunct în cadrul SIS — a fost reținută pe teritoriul României și urmează a fi prezentată la audieri la București. Relatările situau, de asemenea, o etapă a operațiunii la Timișoara, iar preluarea suspectului pentru procedurile judiciare s-a făcut sub coordonarea DIICOT și a structurilor de poliție competente.
”Din probatoriul administrat a reieșit faptul ca, începând cu anul 2024 și până în prezent, suspectul, care a deținut anterior funcții de conducere în cadrul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, a fost angrenat în activități de divulgare neautorizata a unor informații secrete de stat, către reprezentați ai unei puteri străine, respectiv ofițeri din cadrul Comitetului Securității de Stat – KGB al Republicii Belarus, în condiții de natură să pună în pericol securitatea națională a României. Astfel, între anii 2024-2025, suspectul a realizat doua întâlniri, ambele în Budapesta – Ungaria, cu ofițeri de informații din cadrul Comitetului Securității de Stat – KGB al Republicii Belarus, existând suspiciuni rezonabile ca aceste întrevederi au avut drept scop transmiterea de instrucțiuni și efectuarea de plăți pentru serviciile prestate” – afirmă și DIICOT, printr-un comunicat de presă.
DIICOT mai subliniază că persoanele cercetate beneficiază, pe parcursul întregului proces penal, de drepturile și garanțiile prevăzute de Codul de procedură penală, inclusiv prezumția de nevinovăție, iar ancheta continuă în vederea administrării probatoriului și clarificării tuturor împrejurărilor. Ancheta este în derulare, autoritățile anunțând că nu pot furniza în această fază detalii care ar periclita probele sau operațiunile conexe.
Trădătorul Bălan a cerut constant demiterea șefului SIS și a pus la îndoială Raportul SIS privind implicarea FSB și a mafiotului Șor în fraudarea ultimelor alegeri prezidențiale din R.Moldova
Angajat în Serviciul de informații al R. Moldova în anul 2000, ca locotenent, Alexandru Bălan a avansat până la gradul de colonel și a deținut funcția de vice-director al SIS în perioada 2016-2018. Ulterior, ofițerul a fost trimis la Kiev pentru o scurtă perioadă, iar apoi rechemat în țară și trecut în rezervă.
Racolarea sa de către serviciile de spionaj rusești, posibil sub steag străin (KGB-ul belarus), urmează a fi documentată în cadrul anchetei aflate în derulare, dar se pare că ea este mai presus de orice îndoială având în vedere implicarea în această operațiune a serviciilor secrete din cel puțin cinci state europene (România, Cehia, Polonia, Ungaria și R.Moldova).
Alexandru Bălan era un critic înverșunat al conducerii SIS Moldova, el cerând în numeroase rânduri, inclusiv pe pagina personală de Facebook, demisia conducerii serviciului moldovean de informații, în special a șefului SIS Alexandru Musteață.
De asemenea, trădătorul Bălan este unul dintre criticii celebrului RAPORT profesionist al SIS, de la sfârșitul anului 2024, în care au fost dezvăluite fraudele electorale comise de serviciile ruse de informații prin intermediul rețelei criminale a lui Ilan Șor.
”În ansamblu, raportul prezentat de directorul SIS, Musteață, relevă deficiențe semnificative în gestionarea riscurilor electorale și a amenințărilor externe. Lipsa reacției preventive și managementul ineficient al platformelor de influențare a opiniei publice sunt evidente. SIS trebuie să îmbunătățească strategiile de prevenire și comunicarea cu publicul pentru a restabili încrederea în instituțiile de securitate. În plus, situația este agravată că instituția este condusă de un director fără experiență operativă, iar adjunctul său s-ar fi preocupat mai mult de activități personale decât de responsabilitățile instituționale. Aceste deficiențe explică rezultatele slabe ale SIS în gestionarea riscurilor🔔❗️Este necesar de măsuri urgente❗️Demisiile imediate ale conducerii ar putea reprezenta o primă etapă pentru corectarea derapajelor și implementarea unui plan de reformă profundă. Numirea unor persoane competente cu viziune clară ar asigura gestionarea eficientă a riscurilor viitoare” – a scris el pe pagina personală de Facebook, în 16 decembrie 2024.
Ulterior, într-o critică mai elaborată a Raportului, făcută probabil la ordinul KGB (aflat sub controlul total al FSB), fostul ofițer SIS sugerează chiar că acuzațiile aduse, în Raport, FSB, fără ”identificarea” concretă a ofițerilor implicați, ”subliniază lacune în explorare și pune sub semnul întrebării capacitatea SIS de a monitoriza amenințările externe critice”.
Mai mult, trădătorul Alexandru Bălan pune sub semnul întrebării chiar și legătura clară, dealtfel, dintre Ilan Șor și oligarhul rus Abramovici și în definitiv, credibilitatea întregului raport.
Iată, mai jos, critica ”aprofundată” făcută, pe 21 decembrie 2024, de trădătorul de țară Alexandru Bălan Raportului SIS, care a dezvăluit implicarea FSB prin intermediul rețelei AGENTULUI Ilan ȘOR (mafiotul creat de FSB și refugiat la Moscova) în fraudarea alegerilor prezidențiale din 2024 din R.Moldova.
Critica Raportului SIS, publicată de trădător, este un document de excepție (realizat de FSB) ce poate fi studiat în școlile ofițerilor de informații
Ținând cont că această ”critică” cu privire la implicarea FSB în procesul electoral din R.Moldova a fost făcută de un agent FSB (KGB-ul belarus este, de facto, o filială a FSB!), o analiză profesionistă a textului de mai jos ar putea dezvălui cum au înțeles specialiștii serviciului secret de la Moscova (concret, Serviciul 5 al FSB) să demonteze, sau măcar să pună la îndoială, afirmațiile grave făcute de profesioniștii din SIS în Raportul de anul trecut. Documentul (”critica”) este cu atât mai interesant cu cât el este creat astfel încât să acopere ”punctajul” FSB dar și să adoarmă vigilența colegilor din SIS ai spionului care și-a asumat autoratul acestuia.
”Raportul recent al SIS, prezentat de directorul Alexandru Musteață în plenul Parlamentului, reflectă multiple omisiuni grave și lipsuri în aplicarea mandatului său. SIS raportează doar 147 de note informative transmise decidenților în tot anul 2024, în timp ce un singur ofițer de regulă produce peste 300 anual. Aceasta ridică întrebări serioase despre prioritățile și eficiența operațională a instituției. În plus, doar 9 informări transmise Procuraturii indică o lipsă de acțiune concretă și utilizarea limitată a competențelor atribuite SIS❗️
Referințele limitate despre implicarea FSB în alegeri, fără identificarea ofițerilor implicați, subliniază lacune în explorare și pune sub semnul întrebării capacitatea SIS de a monitoriza amenințările externe critice. Detaliile vagi despre legătura dintre Ilan Șor și oligarhul rus Abramovici denotă lipsa unor explorări solide❗️
Informațiile de tip „ar fi colaborat” sau „ar fi zburat” sunt insuficiente pentru susținerea unor concluzii ferme.
🫡🔔 Mai mult, ofițerul SIS responsabil de zona externă și preocupat de obținerea unui doctorat reflectă un management defectuos și priorități greșite.
Recrutarea beneficiarilor cardurilor MIR din Moldova pentru transmiterea datelor personale către Rusia subliniază o breșă severă în protecția cibernetică și operațiuni de contraspionaj. SIS s-a limitat la informarea BNM privind finanțarea alegătorilor moldoveni prin Transnistria, fără a genera rezultate concrete pentru contracararea acestui fenomen❗️
Raportul include o schemă cu actori politici și jurnaliști ruși, dar fără identificarea directă a reprezentanților serviciilor secrete rusești implicați. Referințele la persoane neesențiale, precum cântăreața Jasmin sau patinatoarea Tatiana Navka, ridică semne de întrebare despre prioritățile SIS în investigarea implicării FSB⁉️
Tabelele cu plăți pentru promovarea pe Facebook sau mențiunile despre prezența unui jurnalist la secțiile de votare sunt atribuții ce par mai potrivite pentru o analiză jurnalistică decât pentru o agenție de securitate. Informațiile despre deplasările tinerilor și preoților în Rusia nu sunt susținute de măsuri concrete de prevenire sau contracarare.
În concluzie, raportul SIS este mult sub așteptările unei instituții care trebuie să apere securitatea națională. Lipsa investigațiilor operative, a infiltrărilor, a combinațiilor tactice și a colaborării eficiente cu alte instituții relevă o abordare ineficientă și o slăbiciune instituțională evidentă.
Mai mult, acesta seamănă cu o analiză superficială, în contrast cu așteptările de la un serviciu secret profesionist”
