Asociația Voci pentru Democrație și Justiție (VeDem Just) publică lista responsabililor pentru ultima hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind Secția Specială, înființată contrar dreptului european.
Urmare a hotărârii CJUE din 18 mai, prin care s-a decis că România nu și-a respectat obligațiile ce îi reveneau în privința justiției, înființând instituții și luând decizii cu privire la șefii din justiție cu încălcarea independenței justiției garantată de dreptul Uniunii, România a intrat într-o gravă criză constituțională, avertizează asociația VeDem Just, într-un comunicat de presă dat, joi, publicității.
”Un set de decizii greșite luate în lanț, în anii 2017-2018, de către ministrul justiției de atunci, magistrați, politicieni, membri CSM și membri CCR în legătură cu înființarea Secției speciale de anchetare a magistraților (SIIJ) și cu numirea șefului Inspecției Judiciare a dus la o situație fără precedent. Ieri, pe baza hotărârii CJUE, deja a fost anulată prima procedură disciplinară, de către secția de procurori a CSM. Alte zeci de cauze disciplinare instrumentate de Inspecţia Judiciară şi de cauze penale instrumentate de SIIJ riscă să aibă aceeași soartă, deciziile de anulare a actelor întocmite urmând a fi luate în fiecare caz în parte – după cum spune CJUE – de instanţele naţionale” – anunță VeDem Just.
Secția Specială de anchetare a magistraților (SIIJ) a fost înființată, potrivit interpretării deciziei CJUE, cu încălcarea normelor europene.
Inițiativa înființării SIIJ îi aparține lui Tudorel Toader și, potrivit VeDem Just, ea a fost preluată fără nicio motivare de un grup de deputați și senatori PSD-ALDE.
”Magistrații au organizat proteste. CSM a emis aviz negativ. Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, GRECO, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni și Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni au arătat că această structură de parchet este o anomalie care afectează statul de drept, că ea nu se justifică, nu are acceptul magistraților și este menită să pună presiune pe magistrații de bună credință. CCR a pronunțat 7 decizii în legătură cu acest proiect de lege. În cele din urmă, se adoptă Legea nr. 207/2018 prin care se înființează SIIJ. În paralel, Guvernul a numit șeful Inspecției Judiciare printr-un act emis fără nicio consultare cu corpul magistraților. Miniştirii Birtchall, Predoiu şi Ion au susţinut desfiinţarea SIIJ, dar de două ori au primit aviz negativ de la CSM” – scrie Ve-Dem Just.
Lista celor care, prin înființarea Secției Speciale, au încălcat independența Justiției
Potrivit aceleiași surse, responsabilii de încălcarea independenței justiției, stabilită prin decizia CJUE din 18 mai, sunt următorii:
- Toader Tudorel, în calitate de ministru al justiției, care a avut ideea înființării secției speciale, comunicată public la data de 23 august 2017. După apariția legii care preia ideea sa, el a contrasemnat OUG nr. 90/2018 de operaționalizare a SIIJ. Tot el a contrasemnat OUG nr. 77/2018 dată de Guvernul Dăncilă, care a însemnat în concret numirea politică a unui magistrat la conducerea Inspecției Judiciare, decizie unică în istoria justiției române. Aceste erori pe care le-a comis încălcând dreptul Uniunii Europene se adaugă la eroarea revocării procurorului Codruța Kovesi, comisă prin încălcarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, aspect constatat de către CtEDO prin hotărârea din 5 mai 2020;
- Dragoș Iliescu, președinte al Consiliului Legislativ, care a avizat proiectul de lege ce preia ideea ministrului fără nicio atenționare cu privire la încălcarea dreptului Uniunii Europene, deşi aceasta este una din atribuţiile sale;
- Asociațiile de magistrați care au susținut înființarea SIIJ. Este vorba de asociații nesemnificative ca număr, dar cunoscute pentru prezența lor în mediul politic și ca opozante ale reformei justiției și respectării standardelor europene: Uniunea Națională a Judecătorilor din România, condusă de judecătoarea Dana Gârbovan de la Curtea de Apel Cluj; Asociația Magistraților din România, condusă de judecătoarea Andreea Ciucă de la Curtea de Apel Tg Mureș; Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, condusă de judecătoarea Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea; Asociația Procurorilor din România, condusă de procuroarea Elena Iordache de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Mai mult, UNJR și AMR au participat direct la negocierile cu politicienii, în cadrul Comisiei Speciale pentru modificarea legilor justiției, deși acest lucru este permis exclusiv CSM. În final, judecătoarea Dana Gârbovan a fost răsplătită de Guvernul Dăncilă cu un post de ministru al justiției, deși legea interzice magistraților în funcţie să ocupe o asemenea poziţie, Președintele țării refuzând totuși numirea;
- Comisia specială a Parlamentului pentru legile justiţiei, condusă de deputatul Florin Iordache. El ar fi trebuit să explice în mod oficial de ce e necesară SIIJ, aşa cum solicită CJUE în decizia de ieri. Nu a făcut-o nici în expunerea de motive a legii iniţiată de el, nici în cadrul raportului întocmit de comisia sa, nici cu ocazia dezbaterilor din Camera Deputaţilor. Mai mult, a indus în eroare populaţia declare că înființarea SIIJ a fost „cerută de magistrați”;
- Inspectorul șef Lucian Netejoru care a avut un comunicat revoltător în anul 2017 prin care accepta ca Inspecția Judiciară să treacă în subordinea Ministerului Justiției. A completat incorect declarația de interese omițând să recunoască că face parte dintr-o organizație masonică. Presa a scris că a plagiat o parte însemnată din teza de doctorat. A acceptat să dețină această funcție nu prin concurs, ci ca urmare a deciziei politicului. În perioada de interimat ocupat de el contrar dreptului european a emis un Regulament al IJ publicat în M.Of, dar şi Ordin privind normele de efectuare a lucrărilor Inspecţiei Judiciare nepublicat vreodată în Monitorul Oficial, care au devenit, din 18 mai, nule. A declanșat o prigoană împotriva magistraților care au criticat numirea sa politică, care au organizat protestele din 2017-2018 sau care au sesizat CJUE chiar în cauza în care azi Curtea a pronunțat prezenta hotărâre. A acceptat declanșarea a zeci de cercetări disciplinare pentru abateri inventate, care țin de libertatea de exprimare și de viața privată a magistraților. A selectat în mod discreționar să fie cercetaţi doar magistrații care au criticat CSM și Inspecția și i-a protejat în mod vizibil pe cei care au atacat președinți de stat, comisari europeni, ambasadori, miniștri, magistrați, dar au susținut activitatea Inspecției. A tolerat repartizarea dosarelor la Inspecţie nu aleatoriu, ci prin manipulare acestui sistem, ceea ce a dus la anularea mai multor proceduro. Aproape 50% din acțiunile Inspecției s-au dovedit juridic ca fiind nelegale;
- Membrii CSM care au fost de acord cu înființarea SIIJ în anul 2018 și care s-au opus desființării SIIJ în anul 2020 (proiectul Predoiu) și în anul 2021 (proiectul Stelian Ion), contrar voinței exprimate expres de peste 85% din procurori și 72% din judecători. Potrivit presei, aceştia sunt: Bogdan Mateescu, Codruț Olaru, Gabriela Baltag, Lia Savonea, Corina Corbu, Victor Alistar, Simona Marcu, Nicoleta Țînt, Evelina Oprina, Mariana Ghena și Romeo Chelariu. Ei sunt cei care au votat pentru menținerea acestei structuri contrare dreptului UE, chiar și după ce s-a comunicat public poziția Avocatului General al CJUE în care se atrăgea atenția asupra încălcărilor dreptului UE;
- Membrii CCR care au validat secția specială prin două decizii, nr. 33/2018 (para 125 și următ) și nr. 547/2020 (para. 51 și următ). Ambele s-au dovedit contrare dreptului UE. Mai mult, prin aceste decizii, CCR și-a încălcat propria jurisprudență, lucru nepermis pentru o instanţă dacă nu motivează temeinic revirimentul jurisprudenţial: – prin decizia nr. 2/2012 CCR stabilit deja că România are obligația de a urma recomandările din cadrul MCV; or, aceastea solicitau încă din anul 2018 renunțarea la secția specială, lucru ignorat de CCR. Tot astfel, prin alte decizii, CCR a stabilit că MCV nu impune obligații statului român (dec. 104/2018, para. 88). Garanția respectării Constituției trebuie asigurată de însăși CCR. Prin cele două decizii citate anterior CCR decidea că „SIIJ reprezintă o garanție legală a independenței justiției”, când – de fapt – europenii o considerau o „anomalie a sistemului judiciar care afectează statului de drept”. Semnatarii acestora sunt următorii membri CCR, aflați în funcție: Valer Dorneanu, Cristian Deliorga, Marian Enache, Daniel Marius Morar, Mona Maria Pivniceru, Gheorghe Stan, Varga Atila. Mai mult, patru din cei șapte membri CCR sunt semnatari și ai deciziei nr. 358/2018, prin care CCR a stabilit că Președintele României este obligat să revoce Procurorul-șef al DNA și că acesta din urmă nu are dreptul să atace în justiție decizia de revocare, lipsindu-l de un drept fundamental, după cum a constat CtEDO în cauza Kovesi c. România din 5 mai 2020.
VeDem Just cere demisia vinovaților, desființarea SIIJ, și instaurarea legalitații
Hotărârea Curții de Justiție a UE de ieri, susține Asociația VeDem Just, este urmarea unui lanț de erori ce implică magistrați, oameni politici, demnitari din CSM, membri CCR. Deși misiunea lor trebuia să fie tocmai respectarea Constituției și a dreptului UE, toți aceștia au încălcat o valoarea supremă într-o democrație, anume independența justiției.
În consecință, fără nicio rezervă și în mod neîntârziat, VeDem Just solicită ca toți cei vinovați să își asume în mod public responsabilitatea și să se retragă din funcțiile pe care le ocupă. De asemenea, asociația solicită Parlamentului României desființarea de îndată a SIIJ și abrogarea normelor legale care permit interimatul funcției de inspector-șef.