Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat astăzi cu privire la o serie de reforme din România referitoare la numirile interimare în fruntea Inspecției Judiciare și la înființarea Secției Speciale, la regimul disciplinar al magistraților, precum și la răspunderea patrimonială a statului și la răspunderea personală a judecătorilor pentru erori judiciare.
Potrivit judecătorului Cristi Dănileț, fost membru al CSM, aceasta ”este o decizie istorică care situează judecătorul român deasupra CCR când vine vorba de intepretarea legii prin prisma europeană”, iar ”SIIJ este în afara normelor europene”.
”Decizia de înfiinţare a MCV şi rapoartele MCV sunt obligatorii pentru România ca urmare a aderării la UE. Aşadar, ele nu sunt simple „recomandări” cum au susţinut în mod repetat nişte asociaţii nereprezentative ale magistraţilor, o parte din politicieni, dar şi Curtea noastră Constituţională” – scrie judecătorul Dănileț pe pagina sa de Facebook.
”În ceea ce privește efectele juridice ale rapoartelor întocmite de Comisie în temeiul Deciziei 2006/928, Curtea precizează că acestea formulează cerințe în privința României și adresează „recomandări” statului membru menționat în vederea atingerii obiectivelor de referință. În conformitate cu principiul cooperării loiale, România trebuie să țină seama în mod corespunzător de cerințele și de recomandările menționate și trebuie să se abțină să adopte sau să mențină în vigoare în domeniile acoperite de obiectivele de referință măsuri care ar risca să compromită rezultatul pe care îl prevăd aceleași cerințe și recomandări” – se precizează în decizia CJUE dată, marți, publicității.
Guvernul a greșit cu numirea șefului Inspecției Judiciare
O a doua concluzie vizează numirea șefului Inspecției Judiciare, celebrul Lucian Netejoru.
Potrivit judecătorilor CJUE, o reglementare națională nu poate da naștere unor îndoieli, în percepția justițiabililor, cu privire la utilizarea prerogativelor unui organ judiciar însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare și a acțiunilor disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor ca instrument de presiune asupra activității acestora sau ca instrument al unui asemenea control.
”Curtea statuează că o reglementare națională este de natură să dea naștere unor asemenea îndoieli atunci când are ca efect, fie și cu titlu provizoriu, să permită guvernului statului membru în cauză să facă numiri în funcțiile de conducere ale organului care are misiunea de a efectua cercetările disciplinare și de a exercita acțiunea disciplinară”
Asta înseamnă, potrivit judecătorului Cristi Dănileț, că ” Guvernul României a greşit când a numit pe şeful Inspecţiei Judiciare”.
De asemenea, potrivit fostului ministru al Justiției, Ana Birchal, ”actele efectuate de domnul Netejoru de la Inspectia Judiciara sunt NULE”.
Secția Specială este în afara normelor europene
Referitor la înființarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților (SIIJ), Curtea de Justiție a decis că este de competența autorităților naționale din România să decidă dacă înființarea acesteia respectă criteriile de independență.
Curtea precizează că, pentru a fi compatibilă cu dreptul Uniunii, o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și, pe de altă parte, să garanteze că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și a procurorilor menționați și își exercită competența cu respectarea cerințelor prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
În lipsa îndeplinirii acestor cerințe, reglementarea menționată ar putea fi percepută ca urmărind instituirea unui instrument de presiune și de intimidare a judecătorilor, ceea ce ar aduce atingere încrederii justițiabililor în justiție
”Revine instanțelor naționale sarcina de a verifica dacă reforma care a condus în România la înființarea unei secții specializate în cadrul Ministerului Public, însărcinate cu anchetarea judecătorilor și a procurorilor, precum și normele privind numirea procurorilor încadrați în această secție nu sunt de natură să facă secția menționată permeabilă la influențe exterioare” – se afirmă în documentul CJUE.
”Având în vedere că în Raportul MCV din 2019 se atrăgea atenţia României că trebuie să respecte recomandările din raportul pe anul 2018 şi că în acesta din urmă s-a spus că modificările legilor justiţiei trebuie să ţină seama de cele stabilite de Comisia de la Veneţia şi GRECO care s-au opus SIIJ (considerată drept „anomalie” care afectează statul de drept), rezultă că existenţa SIIJ (este) în afara ordinii europene” – explică, pe pagina sa de Facebook, judecătorul Dănileț.
Judecătorul român poate înlătura o decizie a CCR care contravine dreptului european
Nu în ultimul rând, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a mai decis că dacă legislația națională sau CCR impun dispoziții contrare Tratatului UE sau MCV, judecătorul român le poate respinge.
”Curtea statuează că principiul supremației dreptului Uniunii se opune unei reglementări naționale de rang constituțional care privează o instanță inferioară de dreptul de a lăsa neaplicată din oficiu o dispoziție națională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 și care este contrară dreptului Uniunii. (…)Curtea constată că, în cazul unei încălcări dovedite a Tratatului UE sau a Deciziei 2006/928, principiul supremației dreptului Uniunii impune instanței de trimitere să lase neaplicate dispozițiile în cauză, indiferent dacă acestea sunt de origine legislativă sau constituțională” – se afirmă în comunicatul CJUE.
Asta înseamnă, explică judecătorul Dănileț, că judecătorul român este primul judecător european.
”El trebuie să interpreteze legislaţia naţională prin prisma dreptului european. Dacă este contradicţie, judecătorul poate înlătura norma legală sau constituţională. Aceasta înseamnă că o instanţă poate înlătura inclusiv o interpretare a CCR care validează o lege a Parlamentului român” – scrie judecătorul Cristi Dănileț.
Iată și comunicatul Curții de Justiție a Uniunii Europene:
cp210082ro
