Informații despre peste 18.000 de conturi bancare Credit Suisse au intrat în posesia Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) și Süddeutsche Zeitung în cea mai mare scurgere de informații provenite din această țară. Suisse Secrets este denumirea seriei de investigații jurnalistice coordonate de cele două mari organizații și la care au lucrat 163 de reporteri de la 48 de instituții media din 39 de țări.
Datele furnizate publicației Süddeutsche Zeitung, în urmă cu un an, de o sursă anonimă, privesc conturi bancare găzduite de Crédit Suisse de la începutul anilor 1940 şi până la sfârşitul anilor 2010, care aparţin unui număr de 37.000 de persoane sau întreprinderi.
Ancheta jurnalistică arată că, în dispreţul regulilor de vigilenţă impuse marilor bănci internaţionale, instituţia din Zurich a găzduit fonduri care au legături cu crima şi corupţia timp de mai multe decenii.
„Băncile elvețiene au fost sinonime cu secretul timp de decenii. Dar ceea ce este bun pentru clienții bogați ai băncilor poate fi rău pentru toți ceilalți. Când politicienii corupți sau reprezentanți ai crimei organizate apelează la Elveția pentru a-și proteja banii de privirile indiscrete, victimele crimelor lor nu îi vor mai vedea niciodată. Și odată ce banii murdari ajung într-un cont bancar elvețian, sunt liberi să meargă oriunde. Legile draconice ale secretului bancar din Elveția au făcut aproape imposibil ca alte guverne sau jurnaliști să tragă la răspundere industria. Până acum”, susțin jurnaliștii OCCRP.
În ciuda angajamentelor de două decenii a Credit Suisse de a lua măsuri împotriva fondurilor nelegitime, datele scurse de la bancă dezvăluie că aceasta se adresează către zeci de criminali, dictatori, oficiali din serviciile secrete, partide sancționate și actori politici cu avere uriașă, conturile identificate de jurnaliști ca având probleme deținând active de peste 8 miliarde de dolari, mai spune OCCRP.
Un spion din Yemen implicat în tortură, fiii unui om puternic din Azerbaidjan care stăpânește un teritoriu muntos, birocrați acuzați că au jefuit bogăția petrolieră a Venezuelei, familia unui șef din serviciile secrete egiptene care a supravegheat torturarea suspecților de terorism pentru CIA sau un italian acuzat că a spălat bani pentru grupul criminal „Ndragheta”, toți sunt clienții Credit Suisse.
Autorul anonim al scurgerii informațiilor susține că legile secretului bancar elvețian sunt imorale
Potrivit sursei care a furnizat aceste date, legile elvețiene privind secretul bancar sunt imorale.
”Pretextul de a proteja confidențialitatea financiară este doar o frunză de smochin care acoperă rolul rușinos al băncilor elvețiene de colaboratori ai evaziunilor fiscale. … Această situație permite corupția și păgubesc țările în curs de dezvoltare de veniturile fiscale atât de necesare. Vreau să subliniez faptul că responsabilitatea pentru această stare de lucruri nu revine băncilor elvețiene, ci mai degrabă a sistemului juridic elvețian.
Băncile sunt pur și simplu buni capitaliști, maximizând profiturile în cadrul legal în care își desfășoară activitatea. Mai simplu spus, legiuitorii elvețieni sunt responsabili pentru activarea infracțiunilor financiare și – în virtutea democrației lor directe – poporul elvețian are puterea de a face ceva în privința asta. (…)
Sunt conștient că a avea un cont bancar elvețian offshore nu implică neapărat evaziune fiscală sau orice altă infracțiune financiară. Sunt sigur că unele dintre conturi… au un motiv legitim de a exista sau că au fost declarate autorităților fiscale în conformitate cu legislația relevantă. Cu toate acestea, este posibil ca un număr semnificativ dintre aceste conturi să fi fost deschise cu unicul scop de a ascunde averea titularului lor. ” – a declarat sursa scurgerii de informații.
Crédit Suisse a reacţionat într-un comunicat la aceste acuzaţii.
Datele studiate sunt ”parţiale, inexacte sau sunt scoase din context, antrenând o prezentare tendenţioasă a coducerii afacerilor” de către bancă, susţine ea.
”90% dintre conturile vizte sunt închise în prezent, dintre care peste 60% înainte de 2015”, dă asigurări banca.
Crédit Suisse anunţă că ”efectuează o anchetă” cu privire la aceastpă divulgare de date.
În total, peste 100 de miliarde de franci elveţieni (peste 95 de miliarde de euro) sunt vizate în conturi studiate de către sonsorţiu.
Aceste divulgări se concentrează în principal asupra unor ţări în dezvoltare din Africa, Orientul Mijlociu, Asia şi America de Sud.
Clienţi domiciliaţi în Europa de Vest reprezintă doar 1% dn total, precizează Le Monde.
Crédit Suisse – numărul doi în sectorul bancar elveţian – a fost zguduită de o serie de scandaluri de un an.
În martie, banca a fost afectată de falimentul societăţii financiare Greensill, în care aproximativ zece miliarde de dolari au fost angajaţi prin intermediul a patru fonduri, iar apoi de implozia focului american Archegos, care a costat banca cinci miliarde de dolari.
Pe de altă parte, cotidianele britanic The Guardian şi american The New York Times (NYT) scriu că banca a deschis şi menţinut conturi unor clienţi cu risc mare, inclusiv infractori implicaţi în trafic de persoane, potrivit BBC, care scrie că s-au divulgat şi informaţii despre clienţi care nu au făcut nmic rău.
Majoritatea conturilor vizate au fost deschise după 2000, însă între ele nu se află conturi curente, potrivit BBC.
Crédit Suisse a anunţat că revizuieşte numeroase conturi în legătură cu acuzaţiile formulate.
Banca dă asigurări că este ”foarte conştientă de responsabilitatea sa faţă de clienţi şi sistemul financiar în a se asigura per ansamblu că se respectă cele mai înalte standarde de conduită”.
”Aceste acuzaţii de presă par a fi un efort concentrat de discreditare nu doar a băncii, ci a pieţei financiare elveţiene în întregime, care a suferit schimbări importante în ultimii ani”, afirmă ea.
Avertizorul de integritate de la originea dosarului îşi prezintă, în Süddeutsche Zeitung, motivaţia acestei divulgări.
”Cred că legile elveţiene ale băncilor sunt imorale. Pretextul protejării vieţii financiare private este doar o frunză de smochin care acoperă rolul ruşinos al băncilor elveţiene de colaboratoare ale evaziunii fiscale”, scrie sursa.
Nu se ştie dacă avertizorul de integritate este o personaă sau un grup de persoane.
”A avea un cont elveţian offshore nu înseamnă neapărat evaziune fiscală sau altă infracţiune financiară”, subliniază sursa.
Crédit Suisse subliniază că a impus ”măsuri suplmentare semnificative în ultimul decenii” şi că efectuat ”inclusiv investiţii suplimentare considerabile în lupta împotriva infracţiunilor financiare”.
Aceste dezvăluiri au loc în urma plecării a doi directori, în urma încălcării măsurilor anticovid şi spionării unor foşti angajaţi, susțin reprezentanții Credit Suisse.
About The Author
