Israelul a anunţat vineri că a contestat oficial decizia anunţată în mai a.c. de procurorul Curţii Penale Internaţionale (CPI) de a cere emiterea de mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu şi a ministrului apărării israelian, Yoav Gallant, relatează AFP şi Reuters.
Israelul invocă atât lipsa de competenţă a CPI în acest caz, cât şi legalitatea cererii procurorului, a scris într-un mesaj pe reţeaua X Oren Marmorstein, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe israelian.
Acesta a menţionat că statul evreu a prezentat în acest sens „două opinii juridice exhaustive” împotriva deciziei procurorului CPI: prima opinie expune „lipsa manifestă de jurisdicţie” a CPI, iar a doua denunţă încălcarea de către procuror a regulilor prin faptul că „nu a dat Israelului posibilitatea de a-şi exercita dreptul de a ancheta cele susţinute (de procuror), înainte de a lua decizia”.
Acuzaţiile formulate de acelaşi procuror de asemenea contra liderilor Hamas, respectiv şeful grupării, Yahya Sinwar, comandantul Brigăzilor al-Qassam, aripa militară a Hamas, Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, şi şeful biroului politic al Hamas, Ismail Haniyeh, includ „exterminare”, „viol şi alte forme de violenţă sexuală” şi „luarea de ostatici ca crimă de război”.
Dacă în cele din urmă judecătorii CPI decid emiterea mandatelor de arestare contra lui Netanyahu şi a celorlalţi responsabili vizaţi de cererea procurorului, aceasta înseamnă că, teoretic, oricare din cele 124 de state membre ale CPI va fi obligat să-i aresteze în cazul prezenţei pe teritoriul lor.
Tribunalul internaţional cu sediul la Haga investighează încă din 2014 denunţurile privind presupuse crime de război comise de trupele israeliene şi de miliţiile palestiniene. Dar Israelul nu recunoaşte autoritatea acestei instanţe internaţionale pentru investigaţii în teritoriile palestiniene ocupate, iar congresmeni americani au ameninţat CPI cu represalii dacă emite mandate de arestare împotriva unor politicieni israelieni.
About The Author
