Pentru prima dată în istoria Uniunii Europene, alegerile prezidențiale dintr-un stat membru au fost anulate în urma unei operațiuni de interferență externă, atribuită Rusiei. În stilul deja consacrat de Putin în Ucraina, se poate spune că atacul asupra României a fost o ”operațiune digitală specială” derulată prin intermediul armatei de hackeri a SVR, inclusiv din grupul APT29.
O investigație publicată sâmbătă de portalul francez Mediapart și confirmată de autoritățile române relevă amploarea unei campanii rusești de manipulare digitală și atacuri cibernetice fără precedent, care a transformat România lui noiembrie 2024 în scena unui caz-școală de război informațional pierdut în ultimul moment de Rusia printr-o decizie magistrală a Curții Constituționale a României care a invalidat alegerile prezidențiale virusate și fraudate de Kremlin.
Atacuri informatice de amploare orchestrate de unitatea de hackeri APT29 a SVR
Potrivit Serviciului Român de Informații (SRI), infrastructura electorală românească a fost vizată de peste 85.000 de atacuri cibernetice, lansate din 33 de țări, inclusiv în ziua alegerilor.
SRI a identificat grupul APT29 (cunoscute și sub numele „Cozy Bear” sau „The Dukes”), o unitate de hackeri ai SVR (serviciul secret extern rus), ca fiind responsabil pentru compromiterea unui server cartografic esențial procesului electoral.
APT29 numără printre principalele sale acțiuni piratarea Comitetului Național Democrat în timpul alegerilor prezidențiale americane din 2016.
Deși în documentele declasificate SRI menționează doar un „actor statal”, schimburile neoficiale cu partenerii europeni au confirmat că Rusia este considerată principalul vinovat. Informațiile au ajuns până la Palatul Élysée, confirmând importanța și gravitatea ingerinței.
Obiectivul Kremlinului: un candidat anti-Occident
Rusia a planificat încă din 2023 o ingerință electorală care avea ca scop promovarea unui candidat suveranist capabil să oprească sprijinul României pentru Ucraina. Ținta a fost inițial Diana Iovanovici Șoșoacă, apoi, după eliminarea acesteia de către Curtea Constituțională, Călin Georgescu. În paralel, se urmărise obținerea a 30% din locurile în Parlament, obiectiv atins prin succesul partidelor extremiste AUR, SOS și POT.
Operațiunea TikTok: algoritmul ca armă de influență
O parte crucială a operațiunii a fost o campanie masivă de manipulare pe TikTok. Aceasta a implicat:
- 25.000 de conturi coordonate care au manipulat algoritmul TikTok în favoarea lui Georgescu.
- Creșterea explozivă a vizibilității sale pe rețea, cu peste 73 de milioane de vizualizări ale hashtagului #CalinGeorgescu în doar șapte zile.
- Abonații contului său s-au triplat în două săptămâni, iar numele lui Georgescu a ajuns a 9-a tendință globală.
Au fost identificate grupuri pe Discord și Telegram, unele create încă din 2022, care ofereau instrucțiuni clare privind manipularea algoritmului TikTok prin partajarea de conținut personalizat (ex: adăugarea unui emoji sau a unei fraze proprii) pentru a ocoli detectarea de către sistemele de moderare ale platformei.
Influenceri folosiți ca vectori de imagine
Peste 130 de influenceri, cu un total de peste 8 milioane de abonați, au fost recrutați pentru a promova indirect imaginea candidatului. Aceștia publicau videoclipuri despre „candidatul ideal” fără a menționa explicit un nume, în timp ce rețelele de conturi coordonate inundau comentariile cu mesaje pro-Georgescu.
Unii influenceri au fost recrutați prin platforma românească FameUp, alții prin FA Agency din Africa de Sud, care oferea 1.000 de euro per videoclip. Mediapart a menționat că FA Agency face parte dintr-o rețea de companii asociate unei agenții ucraineene pro-occidentale.
Conform unei investigații a Snoop, Partidul Național Liberal (PNL), pro-european, a finanțat campania de încurajare a participării la vot prin FameUp, ceea ce ar fi putut, involuntar, să-l favorizeze pe Georgescu. FameUp a negat implicarea, susținând că hackerii au deturnat mesajul campaniei.
Anularea scrutinului: un precedent periculos, dar salvator pentru România
Rezultatul scrutinului din 6 decembrie 2024, care îl plasase în mod surprinzător pe Călin Georgescu în frunte cu 23% din voturi (deși sondajele îl cotau sub 1% cu o lună înainte), a fost anulat de Curtea Constituțională. Decizia s-a bazat pe rapoartele declasificate ale SRI, dar și ale SIE, STS și DGIPI, care indicau atacuri cibernetice și manipulare electorală masivă pe TikTok.
După anularea alegerilor, Rusia a lansat o campanie de dezinformare, acuzând autoritățile române de o „lovitură de stat”. Rețele sociale au fost invadate de mesaje alarmiste, fotomontaje cu tancuri în orașe și acuzații împotriva NATO și SUA, mesajul fiind adaptat pentru a pătrunde inclusiv în rândul societății civile, nu doar în extrema dreaptă.
De la Șoșoacă la Georgescu: schimbarea pionului Kremlinului
Kremlinul a susținut inițial candidatura Dianei Șoșoacă, europarlamentară extremistă și lider SOS România. Curtea Constituțională a eliminat-o pe 6 octombrie 2024 din cursa electorală, fără explicații publice, stârnind suspiciuni privind un complot.
A fost interzisă și candidatura sa pentru scrutinul reprogramat pe 4 mai, fiind acuzată de poziții contrare valorilor democratice și de un pericol la adresa apartenenței României la UE și NATO.
În aceste condiții, Rusia și-a reorientat sprijinul spre Călin Georgescu, un fost funcționar de 62 de ani, care a intrat în cursă în ultimul moment, fără buget sau mitinguri. Popularitatea lui s-a datorat aproape exclusiv campaniei otrăvite orchestrate pe TikTok.
Un semnal de alarmă pentru democrațiile europene
Serviciul francez Viginum a concluzionat că „unul dintre principalele prejudicii cauzate de această campanie de manipulare a fost alterarea încrederii alegătorilor în fiabilitatea proceselor electorale”.
Cazul României este parte a unui fenomen mai larg: în ultimele luni, mai multe țări europene au detectat operațiuni de ingerință „violente” dirijate de administrația prezidențială rusă. Franța este și ea printre țintele acestor operațiuni.
Românii sunt chemați din nou la urne pe 4 mai 2025, într-un climat marcat de tensiuni, neîncredere și o vigilență crescută față de pericolele ingerinței externe.
About The Author
