Republica Moldova se confruntă în toamna lui 2025 cu cel mai grav test al suveranității sale: alegerile parlamentare din 28 septembrie au devenit terenul pe care Kremlinul încearcă să construiască o arhitectură a haosului, menită să răstoarne prin bani, propagandă și presiune stradală direcția europeană a țării. Acest scrutin reprezintă apogeul unei confruntări geopolitice fără precedent, o bătălie pentru însăși direcția strategică a statului — consolidarea parcursului pro-european sau revenirea forțată în sfera de influență a Moscovei.
Într-o declarație publică, președinta Maia Sandu a avertizat că „suveranitatea, independența, integritatea teritorială și viitorul nostru european sunt în pericol”, acuzând totodată că Rusia „cheltuiește sute de milioane de euro pentru a cumpăra sute de mii de voturi” într-o tentativă directă de deturnare a procesului electoral.
Mesajul său afirmă și confirmă ceea ce rapoartele de intelligence și investigațiile jurnalistice documentaseră deja de luni de zile: la Chișinău se desfășoară o operațiune complexă, clandestină, un asalt hibrid menit să submineze votul popular și să captureze statul din interior.
Analiza de față dezvăluie arhitectura de comandă a planului rusesc: mecanismele de finanțare obscure, rețelele de propagandă și dezinformare, structurile-paravan și partidele-vehicul folosite pentru penetrarea instituțiilor, dar și scenariul de criză post-electoral, gândit să genereze haos dacă forțele pro-Kremlin nu obțin controlul. Obiectivul final este transformarea Republicii Moldova într-o „rampă de lansare” pentru acțiuni hibride împotriva Uniunii Europene.
Creierul Operațiunii: Comanda de la Kremlin și proiecția psihologică
Nivelul strategic: Schimbarea de gardă la Moscova
La vârful piramidei operațiunii de destabilizare a Republicii Moldova se află însuși Kremlinul, cu o strategie directă de a împiedica integrarea europeană a țării și de a o readuce sub controlul total al Rusiei. Decizia cheie, luată în primăvara anului 2025, a fost înlocuirea vechiului emisar, Dmitri Kozak, cu Serghei Kirienko, prim-adjunct al șefului administrației prezidențiale ruse. Această schimbare de gardă nu este una de personal, ci una de strategie.
Înlocuirea lui Kozak cu Kirienko, un veteran al ingineriilor electorale și al campaniilor de propagandă din Donbas, indică o trecere la o abordare mult mai agresivă și mai puțin vizibilă. Kirienko a fost desemnat „curatorul Republicii Moldova” și a primit sarcina de a unifica diverse forțe pro-ruse sub o nouă aparență, abandonând vechea gardă (precum Igor Dodon și Vladimir Voronin) pe care o considera ineficientă.
Această decizie a dus la consolidarea poziției oligarhului fugar Ilan Șor ca principal vector de influență. El acționează ca intermediar cheie între Moscova și elementele locale, asigurând finanțarea ilicită și legătura cu grupările politice pro-ruse.
Pe lângă Kirienko, nivelul strategic este completat de implicarea directă a serviciului de informații militare rus, GRU. Deși rolul său este menținut „în umbră”, GRU este responsabil de operațiunile speciale, de la campanii de dezinformare la sprijinul logistic clandestin și, în mod alarmant, la pregătirea unor acțiuni subversive. Recentele arestări a 74 de persoane antrenate în tabere din Serbia, sub coordonarea „elementelor criminale” din Federația Rusă, confirmă implicarea directă a serviciilor ruse în pregătirea tulburărilor pre-electorale.
În acest tablou apare și un alt nume controversat: Vlad Plahotniuc. Fostul oligarh, exilat în 2019 după acuzații de corupție masivă, este menționat în documente ca fiind reactivat de Kremlin și cooptat în planul pentru alegeri. Deși nu a fost niciodată un pro-rus declarat, Moscova mizează acum pe rețeaua sa de influență, punându-i la dispoziție resurse pentru a asigura penetrarea elitelor și instituțiilor locale. Prin cooptarea simultană a lui Șor și a lui Plahotniuc, Kremlinul arată că nu mizează pe un singur pion, ci pe întreaga arhitectură de corupție construită în ultimele decenii.
Oglinda narativă: SVR acuză Vestul de propriile planuri
Cu doar câteva zile înainte de scrutin, Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse (SVR) a publicat un comunicat menit să justifice în avans un potențial eșec al operațiunii Kremlinului. Într-o operațiune clasică de proiecție psihologică, SVR acuză „eurobirocrații de la Bruxelles” că ar fi hotărâți să „ocupe” Moldova și că ar fi pregătit „falsificări grosolane ale rezultatelor votului”. Această reacție nu este o simplă dezinformare, ci un element integral al planului de destabilizare. Comunicatul SVR acuză Europa că se pregătește să „introducă trupe” la cererea Maiei Sandu , un act pe care Moscova îl descrie ca o „ocupație de facto” a țării. În realitate, planul Kremlinului, așa cum este documentat, vizează „capturarea întregului aparat de stat” și instalarea unui „guvern marionetă”.
Similar, SVR afirmă că falsificările pregătite de Chișinău și Bruxelles ar putea determina cetățenii să iasă în stradă. Această acuzație servește ca o justificare pentru protestele violente pregătite din timp, în cazul în care partidele sale-vehicul nu vor obține majoritatea. Planul Rusiei include deja pregătirea „probelor” fabricate și a „pseudosondajelor” pentru a contesta rezultatul, exact ceea ce SVR acuză în mod fals că este intenția Occidentului.
Această paralelă directă expune un mecanism de acțiune-reacție orchestrat: Rusia provoacă, apoi acuză adversarul de propriile sale acțiuni. Momentul publicării mesajului SVR, chiar înaintea votului, are un dublu scop. În primul rând, oferă o aparență de legitimitate narațiunilor de dezinformare care circulă de luni de zile pe rețelele sociale, prezentându-le ca o informație oficială, „de intelligence,” venită direct de la Moscova. În al doilea rând, pregătește terenul psihologic pentru orice haos post-electoral, justificându-l drept o reacție „legitimă” la o „fraudă” inexistentă și la o „dictatură” prezentată sub masca „eurodemocrației”.
Rețeaua Operativă: Pilonii de la Chișinău și de peste hotare
Figura centrală: Ilan Șor, intermediarul corupt al Kremlinului
În teren, punerea în practică a planului strategic al Kremlinului a revenit unei rețele operative coagulate în jurul oligarhului fugar Ilan Șor, un agent al Rusiei sancționat internațional. Deși partidul său a fost scos în afara legii în 2023, Șor acționează ca un intermediar cheie între Moscova și elementele locale, asigurând finanțarea ilicită și legătura cu grupările politice pro-ruse. El este, în esență, „vârful de lance” al operațiunilor ascunse ale Kremlinului. Retragerea sprijinului direct de la vechea gardă (Dodon, Voronin) în favoarea lui Șor arată că Moscova mizează pe o figură mai agilă, mai dispusă să folosească tactici subversive. Șor a creat din umbră blocul electoral „Pobeda” (Victorie), dirijând noi vehicule politice pentru a ocoli interdicțiile legale.
Un raport recent al SIS indica existența a circa 33.000 de activiști plătiți (cu 2000–3000 lei lunar) care trebuiau să recruteze fiecare câte 5–10 alți votanți, și a aproximativ 84.000 de simpatizanți înrolați în această rețea piramidală de cumpărare a voturilor. Această schemă masivă, documentată și de CNA, arată amploarea operațiunii.
Platforma logistică: ONG-ul Evrazia, o organizație paravan
Instrumentul operațional al lui Șor este ONG-ul „Evrazia”. Înregistrată ca o organizație culturală, Evrazia este, în realitate, un vehicul de operațiuni hibride rusești, coordonând campaniile de dezinformare, recrutarea și finanțarea ilicită. Sub conducerea oficială a deputatei ruse ultranaționaliste Aliona Arșinova, organizația oferă tinerilor moldoveni tabere „culturale” la Moscova, stagii și granturi, având ca scop final crearea unei rețele loiale Kremlinului în rândul noii generații. Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova a identificat legături financiare directe între Evrazia, Ilan Șor și fluxuri de bani către regiuni sensibile, solicitând declararea organizației drept extremistă.
În plus, investigații de presă au arătat existența unor call-centere la Moscova care operau pentru Blocul Victorie al lui Șor, coordonând de la distanță activitatea activiștilor din Moldova – dovadă a controlului direct exercitat de Moscova.
Managerii operațiunii: Serghei Belokonev și Alina Juk
Operațiunile pe teren sunt gestionate de Serghei Belokonev, „omul lui Kirienko” în Republica Moldova. Un fost subaltern al lui Kirienko, specializat în mobilizarea tineretului, Belokonev este responsabil de coordonarea operativă: el planifică campaniile, supervizează instructorii trimiși de la Moscova și gestionează legătura cu partidele locale afiliate. Subordonata sa, Alina Juk, organizează celule de propagandă online și echipe de voluntari, fiind surprinsă de jurnaliști cerând bani direct „de la Moscova” pentru a-și plăti oamenii. Arestarea lui Juk și a altor membri ai rețelei Evrazia scoate la iveală funcționarea conspirativă și transfrontalieră a acestei structuri, care acționează ca o punte între centrul de comandă rus și instrumentele tactice de pe teren.
Arsenalul asaltului hibrid: De la banii negri la fake news
Finanțarea ilicită: Carburantul operațiunii
Un prim vector de acțiune, și cel mai puternic, este finanțarea ilegală la scară industrială, descrisă de președinta Maia Sandu ca fiind de „sute de milioane de euro”, destinați cumpărării de voturi și manipulării electorale. Conform investigațiilor jurnalistice, planul lui Putin alocă cel puțin 350 de milioane de dolari pentru finanțarea influenței în alegeri, iar sume consistente sunt destinate mituirii alegătorilor. Banii Kremlinului sunt spălați și transferați printr-o rețea complexă ce ocolește canalele oficiale, folosind conversii prin carduri rusești MIR, transferuri prin sisteme precum Zolotaya Korona și utilizarea criptomonedelor (USDT).
Pentru regiunea separatistă Transnistria, planul prevedea circa 30 de milioane USD pentru transportul și plata alegătorilor – o sumă colosală menită să asigure participarea masivă a unui electorat considerat pro-rus. În paralel, diaspora moldovenească este vizată sistematic. Moscova a încercat să transforme votul moldovenilor din Rusia și chiar pe cel al diasporei din UE într-un instrument de manipulare, fie prin cumpărarea directă a votului, fie prin narațiuni menite să conteste legitimitatea voturilor din străinătate.
Autoritățile moldovene au interceptat transporturi de numerar și au confiscat sume impresionante, precum 20 de milioane de lei (circa 1 milion USD) într-o singură zi, bani destinați plăților ilegale. În total, CNA a raportat aproape 300 de percheziții în perioada campaniei, cu zeci de rețineri.
Propaganda și dezinformarea: Războiul informațional la scară industrială
Un alt pilon esențial al planului este campania de propagandă și dezinformare, un adevărat război informațional la scară industrială. Analizele scot la iveală o rețea vastă de conturi false pe platforme precum TikTok, Facebook și Telegram. O investigație BBC identifică cel puțin 90 de conturi TikTok care generează mii de videoclipuri cu peste 23 de milioane de vizualizări cumulate, promovând mesaje împotriva președintei Maia Sandu și a partidului de guvernământ PAS.
Tehnici sofisticate de propagandă digitală sunt folosite pentru a spori impactul: videoclipuri deepfake, imagini manipulate cu proteste inexistente, site-uri clonă care publică „știri” false. Jurnaliștii de la The Insider au arătat că operațiunea „Matryoshka” a folosit tehnologii AI (precum Luma AI) pentru generarea falsurilor.
Atacurile au mers până la absurd: un fals viral pretindea că Maia Sandu ar fi cumpărat „material genetic de la celebrități gay” pentru a avea un copil. Obiectivul era să lovească în prejudecăți religioase și sociale, exploatând faliile conservatorism vs. liberalism.
Mesajele principale ale propagandei: „PAS va trage Moldova în război”, „UE înseamnă pierderea neutralității”, „guvernarea este rusofobă și distruge Biserica Ortodoxă”. În zonele rurale, aceste narațiuni au fost propagate inclusiv prin intermediul unor preoți loiali Patriarhiei Moscovei.
Pentru a contracara, autoritățile moldovene au colaborat cu platforme digitale: TikTok a blocat 443 de conturi în august 2025, iar mai multe site-uri pro-ruse au fost închise.
Recrutarea și instruirea activiștilor: Crearea unei armate invizibile
Pe lângă efortul digital, operațiunea include o amplă campanie de recrutare și instruire a activiștilor, transformând tineri din Moldova într-o „armată invizibilă”. Sub paravanul unor „programe educaționale” și „hackathon-uri”, rețeaua atrage și formează un nucleu de activiști locali, majoritatea tineri între 18–35 de ani, oferindu-le excursii gratuite și granturi generoase. Ulterior, acești tineri sunt școliți în tactici de influență și subversiune prin webinare online și grupuri de comunicare închise (ex: grupuri de Telegram numite Evrazia leaders). Le este cerut să folosească inclusiv instrumente de inteligență artificială precum ChatGPT pentru a genera texte propagandistice care să pară „organice”.
Partidele-vehicul: Rețeaua Calului Troian
Pentru a-și materializa influența, Moscova a apelat la o rețea de partide-vehicul, concepută ca un „portofoliu diversificat”. Scopul este ca, indiferent de formațiunea aleasă de votant, rezultatul să servească agenda Kremlinului. Aceste partide sunt, în esență, instrumente controlate sau infiltrate, menite să canalizeze voturile electoratului nemulțumit în slujba intereselor rusești.
Partidul „Moldova Mare” este descris ca fiind o „spălătorie a influenței unui oligarh interzis„. Condus de o apropiată a lui Ilan Șor, Victoria Furtună, partidul a reciclat oamenii și resursele oligarhului, folosind voluntari infiltrați din rețeaua Evrazia.
Blocul electoral „Alternativa”, condus de primarul de Chișinău, Ion Ceban, se prezintă public ca o platformă „centristă” și „respectabilă”. Cu toate acestea, analizele îl plasează în tabăra pro-rusă moderată, sugerând că ar fi beneficiat indirect de aceeași rețea de propagandă online finanțată de Kremlin. Multe dintre mesajele anti-guvernamentale promovate de rețeaua Evrazia au favorizat indirect Alternativa, poziționând-o ca o alternativă „fără extremism”.
Blocul „Patriotic” (al social-comuniștilor lui Igor Dodon și Vladimir Voronin) reprezintă vechea gardă pro-rusă. Cu toate acestea, sub influența lui Serghei Kirienko, pozițiile lui Ilan Șor s-au consolidat „semnificativ” în interiorul acestui bloc, transformându-l într-un „vehicul parțial capturat”. Figuri afiliate lui Șor, precum Irina Vlah, s-au alăturat alianței, asigurând o penetrare de la vârf a rețelei Kremlinului în structura de opoziție tradițională.
Această strategie de acoperire totală asigură că, indiferent de scorul final, forțele pro-ruse vor avea o prezență solidă în viitorul Parlament, capabilă să blocheze reformele pro-europene și să servească drept o „minoritate de blocaj” sau chiar o „majoritate de coaliție”.
Scenariul de criză: Planul post-electoral de destabilizare
Planul Kremlinului nu s-a limitat la influențarea campaniei, ci a inclus și un scenariu de acțiune pentru perioada post-electorală în eventualitatea în care partidele-vehicul nu ar obține controlul Parlamentului. Președinta Sandu a avertizat că „dacă Rusia preia controlul asupra Moldovei, consecințele vor fi imediate și periculoase”, cu riscul ca țara să devină o „rampă de lansare pentru infiltrarea în regiunea Odesa”.
Acest plan de criză cuprinde patru direcții principale:
-
Contestarea rezultatului alegerilor. Dacă PAS câștigă, rețeaua pro-rusă este pregătită să denunțe imediat scrutinul ca fiind „fraudat”. Narațiunea centrală va fi că „diaspora a votat ilegal” — temă deja intens vehiculată online, menită să dezbine societatea între „cei de acasă” și „cei de afară” și să producă motive formale pentru contestarea legală a votului.
-
Mobilizarea stradală și violența. În paralel, sunt pregătite proteste masive și operațiuni de stradă care să creeze presiune și haos: de la apeluri organizate la manifestații, la folosirea grupurilor criminale și a ultras-ilor sportivi pentru provocări violente, model testat în precedentele manifestații din 2023.
-
Escaladarea paramilitară. În scenarii extreme, documente și surse indică planuri de transfer al unor forțe paramilitare — până la zeci de mii de mercenari și cantități de armament — în zona transnistreană, sub acoperirea unor zboruri civile sau companii de logistică; aeroporturile Chișinău și Bălți sunt văzute ca puncte strategice pentru astfel de operațiuni. În paralel, se preconizează și infiltrarea unor rețele externe, cu mii de cetățeni cu pașapoarte europene utilizați pentru operațiuni de subversiune pe termen lung.
-
Propaganda post-electorală. Toate aceste acțiuni vor fi însoțite de o intensificare masivă a războiului informațional: fabricarea „probelor”, lansarea de pseudosondaje, deepfake-uri și canale de dezinformare menite să arunce vina pe Occident pentru „frauda” invocată și să paralizeze orice legitimă reacție instituțională.
Aceste patru direcții arată că planul Kremlinului nu se oprește la ziua votului, ci se prelungește în etapa post-electorală, mizând pe haos, delegitimare și presiune violentă. În fața acestui scenariu, Republica Moldova și partenerii săi occidentali au fost nevoiți să treacă la măsuri fără precedent pentru apărarea procesului democratic.
Apărarea democrației în fața unui asalt total
Analiza detaliată a operațiunii rusești pentru alegerile din 2025 dezvăluie un asalt hibrid de o complexitate fără precedent. Acesta combină instrumente financiare (finanțare ilegală la scară industrială), informaționale (o mașinărie de dezinformare sofisticată), politice (o rețea de partide-vehicul) și de forță (antrenarea de agitatori și potențiali mercenari).
Cu toate acestea, expunerea publică a acestor planuri a permis Chișinăului și comunității internaționale să ia măsuri de contracarare. CNA și SIS au intensificat operațiunile, SBU din Ucraina a livrat probe despre agenții FSB infiltrați, iar presa independentă și ONG-uri precum Promo-LEX au documentat fraudele și cumpărarea de voturi.
Vizita liderilor europeni – Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Andrzej Duda – la Chișinău, pe 31 august 2025, a transmis un mesaj puternic: Europa nu va lăsa Moldova singură. „Spre deosebire de Rusia, Uniunea Europeană nu amenință pe nimeni și respectă suveranitatea tuturor”, a declarat Macron.
Ambasadorul Victor Chirilă a rezumat miza: „Este vorba despre libertatea noastră, despre soarta generațiilor tinere. Sper că cetățenii vor cântări foarte bine riscurile. În caz contrar, riscăm să devenim pioni în mâna Moscovei”.
Asaltul total al Kremlinului urmărește să realizeze prin subversiune ceea ce Rusia nu a putut obține prin tancuri: subjugarea Republicii Moldova și transformarea ei într-un avanpost al intereselor sale, cu scopul strategic de a folosi țara ca rampă împotriva Ucrainei și Uniunii Europene.
Alegerile din 28 septembrie sunt, așadar, mai mult decât o simplă competiție internă: sunt o bătălie simbolică pentru viitorul european al Moldovei și pentru rezistența democrațiilor fragile la asaltul autoritarist. Rezultatul nu privește doar Chișinăul, ci întreaga Europă, unde se joacă linia de rezistență împotriva revizionismului autoritar venit de la Moscova.
About The Author
[…] […]