NATO traversează cea mai gravă criză din istoria sa, pe fondul amenințărilor lansate de Donald Trump la adresa Groenlandei, iar liderii europeni trebuie să renunțe la strategia de a-l „flata” pe președintele american, a declarat Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general al Alianței Nord-Atlantice, într-un interviu acordat AFP de la Forumul Economic Mondial de la Davos. În opinia sa, situația actuală depășește cadrul unei simple tensiuni diplomatice și reprezintă o criză majoră pentru întreaga comunitate transatlantică.
„Aceasta nu este doar o criză pentru NATO, este o criză pentru comunitatea transatlantică în ansamblul său și o provocare pentru ordinea internațională pe care o cunoaștem de la Al Doilea Război Mondial”, a spus Rasmussen. Declarațiile sale vin în contextul în care Trump a reluat public ideea că Statele Unite ar trebui să preia controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub suveranitatea Danemarcei, stat membru al NATO și al Uniunii Europene.
Fostul premier danez le-a cerut actualului secretar general al NATO, Mark Rutte, și principalilor lideri europeni să adopte o poziție mult mai fermă față de Washington. Potrivit lui Rasmussen, strategia de acomodare și menajare a lui Trump a eșuat. „Trebuie să schimbăm strategia și să ajungem la concluzia că singurele lucruri pe care Trump le respectă sunt forța, fermitatea și unitatea. Exact asta trebuie să arate Europa. Vremea flatărilor a trecut. Ajunge!”, a declarat el.
Mai mulți lideri europeni, alături de Mark Rutte, se află în această săptămână la Davos, unde speră să îl convingă pe Donald Trump să renunțe la retorica și amenințările legate de Groenlanda. Miza este uriașă: o astfel de revendicare vizează direct un teritoriu al unui stat aliat și lovește în principiul fundamental al NATO, potrivit căruia securitatea este indivizibilă.
Rasmussen avertizează că această criză este fără precedent în istoria Alianței. „Dacă Trump ar ataca Groenlanda și ar recurge la o acțiune militară, asta ar însemna de facto sfârșitul NATO”, a spus fostul secretar general. O asemenea situație ar anula logica de bază a alianței, în care un atac asupra unui membru este considerat un atac asupra tuturor. Dacă agresorul ar fi chiar liderul celei mai puternice țări din NATO, mecanismul alianței ar deveni imposibil de susținut.
În opinia sa, această criză are și un efect colateral grav: deturnează atenția internațională de la războiul din Ucraina. „Întreaga lume vorbește despre Groenlanda, care nu reprezintă o amenințare reală pentru securitatea nord-atlantică, în timp ce Ucraina este o amenințare reală”, a avertizat Rasmussen. El consideră că Rusia și China profită deja de această ruptură în interiorul lumii occidentale, folosind confuzia și diviziunile pentru a-și avansa propriile interese.
Deși tonul său este extrem de dur, Rasmussen spune că încă mai există șanse de a găsi soluții care să întărească Alianța Nord-Atlantică. El pledează pentru un dialog „constructiv” cu Washingtonul, dar unul care să fie lipsit de ambiguități și de concesii simbolice. Europa, susține el, trebuie să arate că are capacitatea de a trasa linii clare și de a le apăra.
Mesajul său este unul rar întâlnit în limbajul foștilor șefi ai NATO. Miza depășește jocul nuanțelor și al tacticilor diplomatice. E o schimbare de paradigmă. Răspunsul Europei la această criză va arăta dacă NATO rămâne o alianță funcțională sau se desființează.
About The Author
