Curtea de Apel Alba Iulia dezbate al doilea termen în procesul în care Augustin Lazăr solicită suspendarea procedurii declanşată de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, privind revocarea sa din funcţia de procuror general.
Instanţa a decis, la termenul din 20 noiembrie, amânarea procesului pentru ca avocatul lui Lazăr să apuce să studieze întâmpinarea depusă de către Ministerul Justiţiei.
Procurorul general Augustin Lazăr a depus la Curtea de Apel Alba Iulia, pe 2 noiembrie, o acţiune în contencios administrativ, prin care cerea suspendarea procedurii de revocare a sa din funcţie, demarată de ministrul Justiţiei.
„Solicităm instanţei să constate că, în procedura desfăşurată de ministrul Justiţiei, care s-a finalizat prin propunerea de revocare, dreptul la apărare al procurorului vizat de această măsură nu a fost asigurat, nefiind în măsură să prezentăm ministrului, anterior formulării propunerii, motivele şi documentele care ar fi preîntâmpinat luarea acestei măsuri. Prin efectele pe care le produce în mod concret, asupra carierei procurorului ce ocupă o funcţie de conducere, procedura declanşată de ministrul Justiţiei întruneşte elementele unei veritabile proceduri disciplinare, punând în discuţie modul în care un procuror şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu”, se arăta în cererea depusă de Augustin Lazăr.
Procurorul general spunea că unul dintre motivele pentru care a fost iniţiată procedura de revocare este desfăşurarea anchetei privind modalitatea de intervenţie a jandarmilor în timpul protestelor din 10 august, invocarea acestui motiv constituind, în realitate, o ingerinţă în activitatea concretă de instrumentare a unei cauze penale.
Pe 24 octombrie, Tudorel Toader a anunţat declanşarea procedurii de revocare din funcţie a procurorului general Augustin Lazăr.
Ministrul Justiţiei a enumerat atunci 20 de puncte privind activitatea procurorului general, printre care:
- probleme grave de comportament şi comunicare publică; probleme grave de management;
- lipsa organizării eficiente şi a asumării responsabilităţii;
- discursuri eminamente politice şi acuzaţii la adresa autorităţilor statului;
- contestarea deciziilor Curţii Constituţionale;
- neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin proiectul de management prin utilizarea pe scară largă a delegărilor în funcţii de conducere; critici aduse Parlamentului şi Guvernului;
- modul de desfăşurare a anchetei privind intervenţia jandarmilor la protestul din 10 august;
- încălcarea legii prin semnarea unor protocoale cu SRI.