Țările membre ale NATO discută despre stabilirea unei ținte privind cheltuielile pentru apărarea civilă și sprijinul pentru Ucraina ca obiective ale bugetului militar, a afirmat luni premierul suedez Ulf Kristersson, transmite Reuters.
Numeroase state NATO și-au sporit deja cheltuielile militare de la începerea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, însă ele sunt presate acum de președintele american Donald Trump să meargă mai departe și să cheltuiască pentru apărare cel puțin 5% din produsul intern brut (PIB), mult peste ținta actuală de 2%.
Kristersson a declarat presei la Stockholm că la Summitul de la Haga, din luna iunie, s-ar putea conveni o țintă superioară nivelului de 3% din PIB, împreună cu o a doua țintă pentru alte cheltuieli mai generale legate de securitate și apărare.
”Este o discuție în desfășurare, al cărei final nu îl putem vedea deocamdată, cu privire la posibilitatea ca NATO, în paralel cu ținta pentru apărare militară, să aibă o țintă pentru apărare civilă, pregătire, sprijin pentru Ucraina și alte asemenea lucruri”, a spus el.
Ținta cheltuielilor de apărare ar putea fi ”stabilită la 3,5% cu un supliment de 1,5% pentru acele lucruri care sunt legate de apărarea civilă, sprijinul pentru Ucraina și alte lucruri care sunt în afara domeniilor de apărare militară imediată”, a explicat șeful guvernului suedez.
Potrivit estimărilor NATO, 23 dintre cele 32 de state membre ale Alianței au atins sau depășit anul trecut ținta de 2% din PIB pentru apărare. Însă unele economii mari, precum Italia și Spania, au cheltuit doar în jur de 1,5%, respectiv 1,3% din PIB pentru apărare.
Suedia a devenit al 32-lea stat membru al NATO în martie anul trecut, ceea ce a marcat un punct de cotitură după decenii de neutralitate militară. ”Sunt foarte hotărât ca noi, în Suedia, să ne ridicăm la înălțimea angajamentelor decise de NATO”, a declarat Ulf Kristersson.
About The Author
