Patronul şi fondatorul platformei de mesagerie online Telegram, miliardarul franco-rus Pavel Durov, a fost reţinut sâmbătă seara pe aeroportul Le Bourget, în apropiere de Paris, în baza unui mandat de arestare emis de anchetatorii francezi în legătură cu diverse infracţiuni ale mesageriei sale criptate, au indicat surse apropiate dosarului, confirmând informaţiile difuzate de posturile TF1, BFM şi LCI, transmit Reuters și AFP.
Durov, în vârstă de 39 de ani, care călătorea cu avionul său privat venea de la Baku şi urma să petreacă cel puţin o seară la Paris, unde avea prevăzută o cină, a declarat o sursă apropiată dosarului.
El a fost prezentat justiţiei, pentru a fi pus sub acuzare, duminică, potrivit presei franceze.
Platforma Telegram, cu aproape un miliard de utilizatori , este deosebit de influentă în Rusia, Ucraina și republicile din fosta Uniune Sovietică. Este clasată ca una dintre cele mai importante platforme de social media după Facebook, YouTube, WhatsApp, Instagram, TikTok și Wechat.
OFMIN, autoritatea franceză responsabilă cu lupta împotriva violenţelor contra minorilor, emisese un mandat de arestare pe numele lui Pavel Durov într-o anchetă preliminară pentru diverse infracţiuni precum escrocherie, trafic de droguri, hărţuire online, criminalitate organizată, apologia terorismului şi fraudă, a explicat o altă sursă apropiată dosarului.
Justiţia franceză îi reproşează lui Pavel Durov că, prin absenţa moderării conţinuturilor pe Telegram şi necolaborarea cu anchetatorii, nu a acţionat împotriva utilizării delictuale a mesageriei sale de către unii abonaţi.
”Ajunge cu impunitatea Telegram”, a declarat unul dintre anchetatori, mirat că Durov, deşi ştia că este dat în urmărire în Franţa, a decis totuşi să vină la Paris.
Pe Telegram, mesageria online lansată în 2013 de Pavel Durov şi fratele său, Nikolai, şi având sediul social în Dubai, comunicaţiile sunt criptate de la un capăt la altul. Telegram s-a poziţionat în contracurent cu platformele online americane, criticate pentru exploatarea mercantilă a datelor personale ale utilizatorilor.
Compania s-a angajat să nu dezvăluie niciodată informaţii despre utilizatori.
Într-unul din rarele sale interviuri, Durov a spus, în aprilie, în Dubai, că a avut ideea de a lansa o platformă criptată după ce fusese supus la numeroase presiuni din partea autorităţilor ruse în epoca reţelei social VKontakte, pe care o crease în Rusia şi pe care între timp a vândut-o, părăsind ţara în 2014.
„Aș prefera să fiu liber decât să primesc comenzi de la oricine”, i-a spus Durov jurnalistului american pro-rus Tucker Carlson în aprilie despre ieșirea sa din Rusia și căutarea unei locuințe pentru compania sa.
El a spus că a încercat apoi să se instaleze la Berlin, Londra, Singapore sau San Francisco, însă a optat pentru Dubai, pentru mediul de afaceri şi ”neutralitatea” sa.
”Cred că facem o treabă bună cu Telegram, cu 900 milioane de utilizatori, care vor depăşi probabil miliardul de utilizatori lunari activi peste un an”, a afirmat el.
În emiratul din Golf, Telegram s-a pus la adăpost de regulile de moderare în contextul în care Uniunea Europeană şi Statele Unite pun presiune pe marile platforme pentru a elimina conţinutul declarat ilegal.
Cu grupuri de discuţii ce pot găzdui până la 200.000 de persoane, mesageria este acuzată uneori că amplifică potenţialul viral al unor informaţii false şi proliferarea unor conţinuturi de ură, neonaziste, pedofile, complotiste sau teroriste, adaugă AFP.
După ce Rusia și-a lansat invadarea Ucrainei în 2022, Telegram a devenit principala sursă de conținut nefiltrat – și uneori grafic și înșelător – din ambele părți despre război și politica din jurul conflictului.
Platforma a devenit ceea ce unii analiști numesc „un câmp de luptă virtual” pentru război, folosit în mare măsură de președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskiy și de oficialii săi, precum și de guvernul rus.
Telegram – care permite utilizatorilor să se sustragă controlului oficial – a devenit, de asemenea, unul dintre puținele locuri în care rușii pot accesa știri independente despre război, după ce Kremlinul a crescut restricțiile asupra mass-mediei independente după invazia sa în Ucraina.
Ministerul rus de externe a declarat că ambasada sa din Paris clarifică situația din jurul lui Durov și a cerut organizațiilor neguvernamentale occidentale să ceară eliberarea acestuia.
Rusia a început să blocheze Telegram în 2018, după ce aplicația a refuzat să respecte o decizie judecătorească de a acorda serviciilor de securitate de stat acces la mesajele criptate ale utilizatorilor săi.
Acțiunea a întrerupt multe servicii terțe, dar a avut un efect redus asupra disponibilității Telegram acolo. Ordinul de interzicere a stârnit însă proteste în masă la Moscova și critici din partea ONG-urilor.
Platformă neutră?
TF1 a declarat că Durov, cu sediul în Dubai, călătorea din Azerbaidjan și a fost arestat în jurul orei 20:00 (18:00 GMT).
Durov, a cărui avere a fost estimată de Forbes la 15,5 miliarde de dolari, a spus că unele guverne au încercat să facă presiuni asupra sa, dar aplicația ar trebui să rămână o „platformă neutră” și nu un „jucător în geopolitică”.
Cu toate acestea, popularitatea tot mai mare a Telegram a determinat o analiză atentă din partea mai multor țări din Europa, inclusiv Franța , cu privire la problemele legate de securitate și încălcarea datelor.
Reprezentantul Rusiei la organizațiile internaționale de la Viena, Mihail Ulyanov, și alți câțiva politicieni ruși s-au grăbit duminică să acuze Franța că acționează ca o dictatură – aceeași critică cu care s-a confruntat Moscova atunci când a încercat să interzică Telegram în 2018.
„Unii oameni naivi încă nu înțeleg că, dacă joacă un rol mai mult sau mai puțin vizibil în spațiul internațional de informare, nu este sigur pentru ei să viziteze țări care se îndreaptă către societăți mult mai totalitare”, a scris Ulyanov pe X.
Elon Musk, proprietarul miliardar al X, platforma de socializare cunoscută anterior sub numele de Twitter, a declarat după informații despre arestarea lui Durov: „Este 2030 în Europa și ești executat pentru că îți place un meme”.
Robert F. Kennedy Jr, care și-a abandonat vineri campania prezidențială din SUA și l-a susținut pe republicanul Donald Trump, a declarat la X că nevoia de a proteja libertatea de exprimare „nu a fost niciodată mai urgentă”.
Mai mulți bloggeri ruși au cerut, duminică, proteste la ambasadele Franței din întreaga lume.
About The Author
