Ieșirea din Uniunea Europeană, departe de a fi o chestiune rezolvată, va continua să fie “pentru totdeauna” un subiect de actualitate pentru Regatul Unit, având în vedere necesitatea permanentă de revizuire a acordurilor bilaterale și de îmbunătățire a colaborării în probleme precum securitatea sau schimbările climatice, relatează marți EFE, citând raportul unor experți britanici.
“Este un proces amplu și complex”, a afirmat directorul centrului de studii UK in a Changing Europe (UKICE), Anan Menond, în cadrul prezentării, marți, a unui raport ce marchează cinci ani de la Brexit, care s-a produs pe 31 ianuarie 2020 după un referendum care a avut loc în 2016.
“Relația dintre Regatul Unit și UE va continua să se schimbe, indiferent dacă se revizuiesc, oficial sau nu, textele juridice care o guvernează, Acordul de retragere și Acordul comercial și de cooperare”, a spus el.
Studiul, la redactarea căruia au participat mai mulți autori, abordează modul în care, deși nefavorabil, impactul economic al Brexitului a fost în anumite privințe mai mic decât se aștepta. Raportul avertizează, de asemenea, că executivul laburist va fi prudent atunci când va renegocia o nouă apropiere de blocul comunitar.
De la venirea la putere pe 4 iulie, executivul premierului laburist Keir Starmer și-a exprimat dorința de a consolida relația cu UE dar, potrivit experților, abordarea sa “este una destul de vagă”. Acest lucru se datorează în parte faptului că prim-ministrul britanic nu dorește ca subiectul să revină în centrul dezbaterii deoarece aceasta l-ar putea lipsi de voturi în favoarea Partidului Conservator sau a formațiunii populiste de dreapta Reform UK, se estimează în raport.
The-Brexit-Files-from-referendum-to-resetPropunerea laburistă de apropiere de UE urmărește în prezent următoarele aspecte: convenirea unui pact sanitar și fitosanitar care să reducă fricțiunile comerciale, îmbunătățirea accesului pentru artiștii aflați în turnee, echivalarea calificările profesionale și convenirea unor inițiative în domeniul apărării.
“Revenirea la piața unică, uniunea vamală și libertatea de circulație sunt excluse”, a spus Simon Usherwood, care a subliniat că acest lucru va face ca orice nou acord să fie unul “pe scară redusă, mai degrabă tehnic și cu un impact limitat”.
În plus, spre deosebire de perioada când s-au negociat cele două acorduri, în prezent nu există nicio presiune pentru a se face progrese în vederea încheierii unuia nou, a adăugat el. Cu toate acestea, există mai multe oportunități în următoarele luni pentru ca Regatul Unit și UE să caute să identifice un teren comun, precum întâlnirea informală a liderilor europeni de pe 3 februarie și un viitor summit Regatul Unit-UE.
Autorii studiului au avertizat că persistă unele obstacole în calea unei apropieri între Londra și Bruxelles, precum mai multe dispute legale privind pescuitul și drepturile cetățenilor comunitari sau absența unui acord post-Brexit asupra Gibraltarului.
De asemenea, poziția premierului Starmer față de UE poate fi afectată de rezultatele alegerilor municipale care vor avea loc în luna mai în Regatul Unit, dar și de strategia adoptată de președintele american Donald Trump.
Efectul Brexitului asupra economiei britanice nu a reprezentat atât un șoc, cât o “puncție lentă”, a apreciat economistul Jonathan Portas în prezentarea de marți.
Deși estimează că ieșirea din UE va însemna o reducere cu 4% a productivității pe termen lung, Biroul pentru Responsabilitate Bugetară (care supraveghează finanțele publice) spune că Brexitul a avut până acum un impact mai mic decât se aștepta.
În timp ce exportul de bunuri a scăzut și nivelul investițiilor s-a redus în mod semnificativ, nivelul serviciilor a crescut anual cu 7,5%, situând pe plan internațional Marea Britanie doar în urma SUA, potrivit raportului.
Conform cercetătorilor britanici, “marea surpriză” a Brexitului a fost că, în pofida pronosticurilor, noul sistem de imigrație, care a încetat să acorde prioritate cetățenilor comunitari, a stimulat ocuparea forței de muncă și creșterea PIB-ului.
În sfera politică, Partidul Liberal Democrat, a treia forță parlamentară din regat, și-a reafirmat public în ultima perioadă poziții pro-europene, cerând revenirea la uniunea vamală și formarea unui front comun împotriva președintelui Donald Trump.
Potrivit experților, o consecință a acestor evoluții ar fi că, la următoarele alegeri, premierul Starmer se va confrunta cu presiuni venite nu doar din partea dreptei eurofobe, ci și din partea liberalilor pro-europeni.
