Șefii unor servicii europene de informații sunt sceptici că Statele Unite vor obține un acord de pace privind Ucraina în 2026, în pofida afirmațiilor președintelui american Donald Trump că discuțiile mediate de SUA au adus perspectiva unui acord „rezonabil de aproape”. Cinci șefi ai unor agenții europene, care au vorbit cu Reuters în ultimele zile sub condiția anonimatului, spun că Rusia nu dorește să încheie rapid războiul și că folosește actualul format de discuții pentru a-și promova interesele economice și politice. Patru dintre ei afirmă că Moscova utilizează dialogul cu Washingtonul pentru a obține relaxarea sancțiunilor și pentru a pregăti înțelegeri comerciale, iar unul descrie rundele de negocieri drept „teatru de negocieri”.
Potrivit sursei citate, există o diferență clară între evaluările exprimate în capitale europene și mesajul transmis de Casa Albă. Ucraina susține că Washingtonul își dorește un acord până în iunie, înainte de alegerile parlamentare americane din noiembrie, în timp ce Trump declară că el crede că președintele rus Vladimir Putin vrea să ajungă la o înțelegere. În schimb, unul dintre șefii de servicii europene spune că Rusia nu urmărește un acord de pace, ci își urmărește obiectivele strategice, despre care afirmă că nu s-au schimbat. În această evaluare, obiectivele includ înlăturarea lui Volodimir Zelenski și transformarea Ucrainei într-un stat-tampon „neutru” față de Occident.
Un al doilea șef de serviciu de informații invocă motivul principal pentru lipsa de grabă a Moscovei: Rusia nici nu dorește, nici nu are nevoie de o pace rapidă, iar economia sa nu este descrisă ca fiind aproape de colaps. Deși oficialii nu explică public baza exactă a acestor concluzii, agențiile de informații folosesc, în general, surse umane, interceptări și alte mijloace. Rusia rămâne o țintă prioritară pentru colectarea de informații. Ministerul rus de Externe nu a răspuns solicitărilor de comentarii, iar Moscova susține, prin declarațiile publice ale lui Putin, că este pregătită pentru pace, dar în termenii săi; oficiali ruși afirmă, în același timp, că guvernele europene au greșit în repetate rânduri în evaluările despre Rusia.
Geneva, Donețk și avertismentul privind cereri suplimentare
Negociatorii ucraineni și ruși s-au întâlnit săptămâna aceasta la Geneva pentru a treia întrevedere din 2026 în format mediat de SUA, fără progrese pe punctele-cheie, inclusiv teritoriul. Moscova cere ca Kievul să își retragă forțele din partea din regiunea Donețk pe care Rusia nu o controlează integral, condiție pe care Ucraina o respinge.
Un al doilea șef de serviciu european spune că Rusia ar putea fi „mulțumită” din punct de vedere teritorial dacă ar obține restul Donețkului, dar că acest lucru nu ar îndeplini obiectivul politic mai larg, legat de schimbarea conducerii de la Kiev și de orientarea pro-occidentală a guvernului Zelenski.
Un al treilea șef de serviciu de informații avertizează că există în Occident convingerea greșită că o cedare a Donețkului ar duce rapid la un acord. Potrivit acestuia, dacă Rusia obține concesii pe acest capitol, ele ar putea marca începutul unor negocieri „reale”, dar ar fi urmate de cereri suplimentare. Același oficial își exprimă îngrijorarea, fără a prezenta dovezi, că nivelul de capacitate de negociere în raport cu Rusia este „foarte limitat” în Occident, inclusiv în Europa, unde Zelenski spune că statele europene ar trebui să aibă un rol activ în discuții.
Critici privind echipa SUA, pista sancțiunilor și oferta economică invocată de Zelenski
Partea americană este condusă de Steve Witkoff, dezvoltator imobiliar și apropiat al lui Trump, și de Jared Kushner, ginerele președintelui american. Ambii au fost implicați și în alte negocieri, însă articolul citat subliniază că niciunul nu este diplomat de carieră și nici nu are expertiză specifică pe Rusia sau Ucraina. Casa Albă respinge criticile: purtătoarea de cuvânt Anna Kelly afirmă că atacurile anonime nu ajută eforturile SUA și susține că Trump și echipa sa au făcut „mai mult decât oricine” pentru a aduce părțile împreună în vederea opririi războiului și obținerii unui acord.
Doi dintre oficialii europeni susțin că Moscova încearcă să separe discuțiile în două direcții: una concentrată pe război și o a doua axată pe acorduri bilaterale cu SUA, care ar include relaxarea sancțiunilor pentru Rusia. În același context, Zelenski spune că serviciile sale de informații i-au comunicat că negociatorii americani și ruși au discutat despre propuneri de cooperare bilaterală de până la 12.000 de miliarde de dolari, atribuite trimisului rus Kirill Dmitriev. Oficialii europeni nu au furnizat detalii despre aceste discuții.
Unul dintre șefii de servicii europene spune că oferta ar fi fost gândită pentru a atrage atât pe Trump, cât și pe oligarhii ruși care au pierdut oportunități economice din cauza sancțiunilor, dar a căror loialitate contează pentru Putin într-o economie care, în evaluarea sa, are dificultăți în creștere. În același timp, oficialul descrie Rusia drept o „societate rezistentă”, capabilă să îndure costuri ridicate.
Un alt șef de serviciu avertizează totuși că Rusia ar putea înfrunta riscuri financiare „foarte mari” în a doua jumătate a lui 2026, din cauza accesului limitat la piețele de capital și a costurilor ridicate de împrumut, între alți factori. Materialul menționează și evaluări potrivit cărora economia rusă ar fi între stagnare și recesiune, după o creștere de aproximativ 1% anul trecut.
În sprijinul acestui tablou, se notează că dobânda-cheie a băncii centrale ruse, care influențează costurile de finanțare, este de 15,5% și că partea lichidă a fondului suveran utilizat pentru acoperirea deficitului bugetar s-a redus cu peste jumătate față de momentul invaziei din 2022. Pentru șefii de servicii de informații citați, combinația dintre reziliența pe termen scurt și presiunile economice pe termen mediu explică de ce Moscova ar avea interes să mențină negocierile deschise și să folosească pista economică în raport cu Washingtonul, fără să facă pașii necesari pentru o pace rapidă.
About The Author
