Luni, la Bruxelles, miniștrii de externe ai statelor membre se reunesc în Consiliul Uniunii Europene, formatul Afaceri Externe (CAE), cu Ucraina pe agendă și cu „pachetul 20” de sancțiuni împotriva Rusiei în prim-planul discuțiilor, însă adoptarea acestuia este blocată din start de veto-ul anunțat de Ungaria. Înainte de reuniune, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a descris poziția Budapestei ca fiind fără echivoc: „Am auzit declarații foarte ferme din partea Ungariei. Nu văd, din nefericire, cum ar putea reveni asupra poziției pe care o apără astăzi.”
Comisia Europeană a propus un nou set de măsuri care ar trebui să fie aprobat înainte de 24 februarie 2026, la patru ani de la invazia la scară largă a Ucrainei, dar Budapesta condiționează unda verde de reluarea tranzitului de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia prin oleoductul Drujba, aflat în dispută cu Kievul. În aceste condiții, CAE rămâne, cel puțin pentru această rundă, spațiul în care se discută presiunea asupra Rusiei, însă fără instrumentul decisiv pe masă: unanimitatea necesară pentru adoptarea sancțiunilor.
Miniștrii se întâlnesc în formatul Afaceri Externe pentru dosarele curente de politică externă ale UE, iar pe agenda reuniunii de luni intră, în primul rând, războiul Rusiei împotriva Ucrainei, după un schimb informal de opinii cu ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, urmat de discuții despre Orientul Mijlociu (Gaza și Cisiordania, cu posibilitatea extinderii la Iran) și, în marja reuniunii, un mic dejun de lucru pe tema amenințărilor hibride și a fenomenului FIMI (manipulare informațională și ingerințe externe).
În mod normal, pachetul de sancțiuni este tratat ca instrument de politică externă în acest cadru, însă adoptarea lui depinde de unanimitate, iar Budapesta folosește exact această regulă pentru a bloca decizia. Procedural, Consiliul UE adoptă atât decizia de politică externă, cât și regulamentul de implementare, tot prin unanimitate, ceea ce transformă veto-ul unui singur stat într-un blocaj total.
Condiția anunțată de Ungaria este reluarea tranzitului de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia prin oleoductul Drujba, flux întrerupt din 27 ianuarie, după ce Kievul a spus că un atac rusesc cu drone a lovit echipamente ale conductei în vestul Ucrainei. Ungaria și Slovacia aruncă responsabilitatea asupra Kievului pentru prelungirea opririi, iar diplomația ucraineană a catalogat public presiunile drept „ultimatumuri și șantaj”.
Budapesta leagă această dispută de două dosare care cer unanimitate: pachetul 20 de sancțiuni și împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, convenit politic în decembrie, pentru care UE trebuie să modifice cadrul bugetar. Mesajul a fost reiterat de ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, care a scris că Ungaria va bloca pachetul până când Ucraina reia tranzitul prin Drujba.
În paralel, conținutul pachetului 20 are o miză directă asupra veniturilor energetice ale Rusiei și asupra logisticii care menține exporturile: AP notează că sancțiunile vizează „shadow fleet” și veniturile din energie, iar pe masa miniștrilor se află și interdicția privind serviciile maritime și serviciile maritime conexe asociate transportului de țiței.
Reacțiile din sală arată cât de mult irită această tactică în ajunul zilei de 24 februarie. Ministrul german de externe Johann Wadephul a spus că este surprins de poziția ungară și a anunțat că va cere Budapestei să revină asupra blocajului, iar omologul polonez Radoslaw Sikorski a legat deschis gestul de calcule electorale interne, într-un context în care Orbán se află într-o campanie agresivă anti-Ucraina înainte de alegeri.
Simbolistica reuniunii este accentuată de calendarul european: pe 24 februarie 2026, președintele Consiliului European, António Costa, urmează să meargă la Kyiv împreună cu Ursula von der Leyen pentru marcarea celor patru ani de la începutul agresiunii la scară largă asupra Ucrainei, ceea ce crește presiunea politică pentru un rezultat european clar înainte sau imediat după această dată.
About The Author
