Finlanda trebuie să solicite „fără întârziere” aderarea la NATO, au afirmat joi preşedintele finlandez Sauli Niinisto şi şefa executivului Sanna Marin, într-o schimbare politică majoră determinată de invazia rusă din Ucraina, relatează Reuters şi AFP.
„Finlanda trebuie să solicite fără întârziere aderarea la NATO”, au afirmat Niinisto şi Marin într-un comunicat comun.
„Sperăm ca paşii care mai sunt necesari pe plan intern pentru luarea acestei decizii să fie făcuţi în următoarele câteva zile”, au adăugat liderii finlandezi.
O conferinţă de presă a executivului cu privire la „deciziile legate de politica de securitate a Finlandei” este prevăzută pentru duminică, a indicat preşedinţia de la Helsinki.
Mai mult de trei sferturi dintre finlandezi susţin acum o candidatură a ţării lor la aderarea la NATO, potrivit unui nou sondaj publicat luni. Conform rezultatelor sondajului publicat de televiziunea publică Yle, 76% dintre finlandezi – un record – doresc ca ţara lor să adere la Alianţa Nord-Atlantică, comparativ cu 60% în luna martie.
Înainte de invazia Rusiei în Ucraina, susţinătorii aderării la NATO în Finlanda nu reprezentau mai mult de 20-30% în sondaje în ultimii ani, invazia determinând această schimbare a opiniei publice din ţara scandinavă care are o graniţă de 1300 kilometri cu Rusia.
O majoritate pro-NATO a fost constituită şi în parlament: potrivit unei anchete publicate săptămâna trecută de media finlandeze, 121 din cei 200 de membri ai forului legislativ sunt în favoarea aderării ţării la NATO. Doar zece dintre cei intervievaţi s-au exprimat împotrivă.
Pe de altă parte, ministrul de externe al Finlandei, Pekka Haavisto, a apreciat joi că clauza de apărare reciprocă din Tratatul Uniunii Europene poate asigura o protecţie ţării sale până la aderarea la NATO, transmite Reuters.
Adresându-se parlamentarilor europeni prin videoconferinţă, şeful diplomaţiei de la Helsinki a spus că „desigur, am discutat cu prietenii noştri din UE ce tip de sprijin ar putea reprezenta, de exemplu, articolul 42.7 în aceste condiţii”.
Textul la care s-a referit ministrul prevede că „în cazul în care un stat membru ar face obiectul unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre sunt obligate să îi acorde ajutor şi asistenţă prin toate mijloacele de care dispun, în conformitate cu articolul 51 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite”.
„Cred că ar fi foarte important de subliniat solidaritatea conform acestui articol, deoarece îl considerăm ceva deja existent”, a spus Haavisto.
Kremlin: Paşii întreprinşi de Finlanda în direcţia aderării la NATO, „categoric” o ameninţare la adresa Rusiei
Paşii întreprinşi de Finlanda în direcţia aderării la NATO reprezintă „categoric” o ameninţare la adresa Rusiei, iar extinderea Alianţei nord-atlantice nu va face mai stabilă Europa ori lumea, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, relatează Reuters şi dpa.
„Categoric”, a răspuns Peskov, întrebat, într-o conferinţă de presă, dacă declaraţia de puţin mai devreme a preşedintelui şi premierului Finlandei în sensul că ţara lor trebuie să solicite „fără întârziere” aderare la NATO constituie o ameninţare pentru Rusia.
„Extinderea NATO nu face continentul nostru mai stabil şi mai sigur”, a spus el, adăugând că, prin apropierea de NATO, Finlanda se alătură „măsurilor neprietenoase” împotriva Rusiei, care în consecinţă poate impune un răspuns simetric.
Întrebat sub ce formă ar putea veni acest răspuns al Rusiei, Peskov a replicat că „totul va depinde de cum va decurge acest proces de extindere a NATO şi în ce măsură infrastructura militară se apropie de graniţele” ruse.
About The Author
