Curtea Constituțională a României urmează să discute pe 27 martie sesizările partidelor AUR, POT și SOS România în legătură cu Legea privind controlul utilizării spațiului aerian și cea care reglementează desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiunilor militare pe teritoriul statului român, transmite Agerpres.
Adoptarea proiectului legislativ privind controlul spațiului aerian
Senatul a adoptat, miercurea trecută, în calitate de for decizional, proiectul legislativ privind controlul utilizării spațiului aerian.
Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare o serie de măsuri pentru controlul utilizării spațiului aerian național, stabilind autoritățile și instituțiile care au competențe în luarea măsurilor de prevenire și contracarare a utilizării spațiului aerian național de către aeronave, sisteme de aeronave fără pilot la bord și alte vehicule aeriene.
Reglementări privind utilizarea spațiului aerian
Astfel, se va crea un nou cadru de cooperare și coordonare la nivelul autorităților și instituțiilor care au competențe în gestionarea și monitorizarea spațiului aerian național, precum și de asigurare a respectării regulilor de utilizare a acestuia, ceea ce contribuie la creșterea siguranței și securității aviației.
Situații de utilizare neautorizată a spațiului aerian
Potrivit unui amendament, se constituie situații în care o aeronavă poate neautorizat spațiul aerian național și următoarele:
- unități de trafic aerian sau servicii militare de supraveghere și control utilizare spațiu aerian primesc informații referitoare la producerea unui act de intervenție ilicită la bordul aeronavei, chiar dacă se respectă autorizarea primită;
- unități de trafic aerian sau servicii militare de supraveghere și control utilizare spațiu aerian primesc informații referitoare la existența bordului aeronavei a unor substanțe sau materiale periculoase, care ar putea fi folosite într-un act de terorism;
- unități de trafic aerian sau servicii militare de supraveghere și control utilizarea spațiului aerian primesc informații cu privire la existența bordului aeronavei a unor bunuri sau persoane care, conform obligațiilor, angajamentelor asumate de România prin tratatele internaționale la care această parte sau sancțiunile internaționale instituite prin actele de artă. 1 alin. (1) din OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările și completările ulterioare, fac obiectul unor restricții privind utilizarea spațiului aerian național.
Obligații de protecție pentru obiective critice
Persoanele de drept public și privat care au în proprietate, operează sau administrează obiective care necesită măsuri de protecție contra amenințărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord au obligația de a implementa și de a menține măsuri de protecție a acestor obiective, prevede un alt amendament.
Stabilirea criteriilor de protecție și cooperare
Potrivit proiectului, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării se stabilesc: obiectivele care necesită măsuri de protecție contra amenințărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord prevăzute în proiect; cerințele tehnice generale ale echipamentelor și sistemelor prevăzute, la propunerea structurilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională.
Adoptarea proiectului legislativ privind operațiunile militare pe timp de pace
Tot miercuri, Senatul a adoptat, în calitate de for legislativ decizional, proiectul de lege care reglementează desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român atunci când nu este instituită starea de urgență, de asediu, de mobilizare ori de război.
Dispoziții privind transferul de autoritate în operațiuni militare.
Conform actului normativ, structurile desemnate din Armata României, în funcție de necesitățile operaționale, vor putea fi transferate, pentru perioade determinate de timp, sub diferite grade de autoritate, în relația cu comandantul forțelor armate străine care conduce o operație militară pe teritoriul statului român.
Cadrul operațional și național condiții de desfășurare.
Desfășurarea acestor misiuni și operații militare se va realiza în cazul iminenței sau existenței unor acțiuni, fapte sau stări de fapt, capacități, strategii, intenții ori planuri ce pot afecta valorile, interesele și obiectivele naționale de securitate și/sau sunt de natură să pună în pericol direct sau indirect securitatea națională, prin afectarea caracterului național, a suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale, a funcționării normale a instituțiilor statului și a unităților administrativ-teritoriale, a vieții și integrității fizice a cetățenilor, prevede actul normativ.
De asemenea, misiunile și operațiile militare se execută de către forțele armate în mod exclusiv sau cu participarea forțelor armate străine, cu respectarea legislației României, a tratatelor internaționale, acordurilor bilaterale și multilaterale și înțelegerilor tehnice încheiate cu forțele armate străine.
Procedura de aprobare a misiunilor militare
“Inițierea misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român se aprobă de către președintele României, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în condițiile în care indicatorii și avertizările stabilite prin planuri arată o deteriorare a mediului de securitate internațional sau regional și iminența unor riscuri de securitate la adresa statului român”, stipulează proiectul.
Transferul forțelor armate străine și structurale românești
Proiectul mai prevede că “pe timpul desfășurării misiunilor și operațiilor militare, pe teritoriul statului român, cu participarea forțelor armate străine, comandantului român desemnat să conducă misiunea sau operația militară îi pot fi transferate, sub diferite grade de autoritate, forțele armate străine participante, în limitele stabilite prin mesajul privind transferul de autoritate”.
Transferuri și limite ale autorității
Totodată, “structurile desemnate din cadrul Armatei României, în funcție de necesitățile operaționale, pot fi transferate pentru perioade determinate de timp, sub diferite grade de autoritate în relația cu comandantul forțelor armate străine care conduce o operație militară pe teritoriul statului român, în limitele stabilite prin mesajul privind transferul de autoritate, semnat de către șeful Statului Major al Apărării și prin înțelegerile tehnice încheiate în acest sens”, se mai arată în actul normativ.
Încetarea transferului de autoritate
În funcție de dinamica situației operaționale, șeful Statului Major al Apărării poate dispune încetarea transferului de autoritate asupra forțelor Armatei României participante la misiuni și operații militare pe teritoriul statului român.
Finanțarea operațiunilor militare
Fondurile necesare participării forțelor Armatei României la misiuni și operații militare pe teritoriul statului român se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale.
