Autoritățile elene au suspendat extrădarea oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova, astfel că acesta nu va fi predat pe 25 septembrie, așa cum fusese stabilit anterior. Informația a fost confirmată miercuri de Procuratura Generală a Republicii Moldova, care citează o decizie adoptată în aceeași zi de Ministerul Justiției din Grecia. Motivele suspendării nu au fost comunicate oficial, transmite Moldpres.
Potrivit unui comunicat de presă, Procuratura Generală a fost notificată despre hotărârea autorităților elene prin canalele Interpol. Instituția subliniază că, încă din momentul reținerii lui Plahotniuc pe teritoriul Greciei, la 22 iulie 2025, a întreprins toate demersurile necesare, în conformitate cu tratatele internaționale, pentru aducerea acestuia în fața justiției moldovene.
Anterior, autoritățile elene au analizat cererile de extrădare formulate de Republica Moldova și au admis predarea lui Vladimir Plahotniuc pe toate capetele de acuzare. Oligarhul urma să fie transferat în aceste zile în custodia autorităților moldovene.
Premierul Dorin Recean a reacționat imediat, declarând că instituțiile statului vor investiga „cum a reușit infractorul să-și împiedice extrădarea”. Acesta a avertizat că, indiferent de calculele politice ale lui Plahotniuc, justiția trebuie să-și urmeze cursul.
„Chiar dacă el speră că după alegeri Moldova va cădea pe mâna Rusiei și el va putea veni acasă liber, instituțiile trebuie să-l aducă acasă în cătușe. Și noi – cetățenii acestei țări – trebuie să ne asigurăm că toți sunt aduși în fața justiției și că acest proces nu este oprit”, a declarat Recean.
Suspendarea extrădării vine în contextul în care Plahotniuc este considerat un aliat apropiat al lui Ilan Șor, liderul unei rețele pro-ruse cu legături directe în structurile FSB. Cei doi au fost acuzați că au orchestrat scheme financiare și politice menite să destabilizeze Republica Moldova, iar extrădarea lui Plahotniuc ar fi reprezentat o lovitură majoră pentru această rețea.
Dosarele penale în care este vizat Vladimir Plahotniuc
Vladimir Plahotniuc este vizat în mai multe dosare penale deschise de autoritățile din Republica Moldova, care au formulat trei cereri oficiale de extrădare către Grecia. Toate au fost admise de Ministerul Justiției elen, înainte ca extrădarea să fie suspendată fără explicații. Aceste dosare acoperă acuzații grave, de la fraudă bancară și spălare de bani, până la corupere activă și constituirea unei organizații criminale.
1. Frauda bancară – „Furtul miliardului”
Cel mai cunoscut dosar este cel al fraudei bancare, supranumit „furtul miliardului”, care vizează dispariția a circa un miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc în perioada 2012–2014. Ancheta a documentat cum Banca de Economii, Banca Socială și Unibank au fost golite prin credite neperformante și transferuri fictive către companii offshore. Plahotniuc este acuzat că a beneficiat indirect de aceste sume, prin intermediul unor rețele financiare controlate din umbră. În acest dosar, Ilan Șor a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în aprilie 2023, iar Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia în decembrie 2024, făcând-o irevocabilă.
2. Crearea și conducerea unei organizații criminale
Un alt dosar major îl vizează pe Plahotniuc pentru constituirea și conducerea unei organizații criminale. Procuratura Generală susține că acesta a orchestrat o rețea cu ramificații internaționale, formată din politicieni, oameni de afaceri și funcționari publici, cu scopul de a menține controlul asupra instituțiilor statului și de a proteja activitățile ilegale. Printre inculpați se află fostul deputat Constantin Țuțu și omul de afaceri Serghei Iaralov, considerați apropiați ai oligarhului.
3. Spălare de bani – „Operațiunea Bahamas”
În paralel, autoritățile moldovene au deschis dosarul cunoscut sub numele de „Operațiunea Bahamas”, care documentează transferuri ilegale de zeci de milioane de dolari prin companii offshore din Bahamas, Panama și Cipru. Plahotniuc este acuzat că a folosit firme-paravan și conturi bancare multiple pentru a disimula proveniența fondurilor, a finanța activități politice și a-și proteja averea. Ancheta este strâns legată de dosarul fraudei bancare și implică acuzații de spălare de bani și evaziune fiscală.
4. Corupere activă – cazul Igor Dodon
Un alt dosar de rezonanță este cel privind coruperea fostului președinte Igor Dodon. Într-un video din 2019, devenit viral, Plahotniuc apare oferindu-i o pungă lui Dodon, despre care se presupune că ar conține bani. Procurorii investighează faptele sub acuzația de corupere activă și trafic de influență, suspectând că Plahotniuc încerca să obțină sprijin politic pentru menținerea influenței sale. Dodon este cercetat separat în cadrul unui dosar penal distinct.
5. Îmbogățire ilicită și exces de putere
Pe lângă aceste cauze, Plahotniuc mai este vizat într-un dosar privind îmbogățirea ilicită și excesul de putere. Autoritățile moldovene îl acuză că și-a folosit funcțiile politice pentru a obține beneficii personale, inclusiv proprietăți și active nedeclarate. Dosarul vizează acumularea de avere disproporționată față de veniturile oficiale și decizii abuzive luate în perioada în care controla instituțiile statului. Aceste acuzații sunt parte din cererile de extrădare admise de Grecia.
6. Fals în acte publice
Tot în cererile de extrădare formulate de Republica Moldova este inclus și dosarul de fals în acte publice, în care Plahotniuc este acuzat că a folosit documente contrafăcute pentru a evita identificarea și a facilita deplasarea internațională. Aceste fapte sunt distincte de dosarul penal deschis în România, dar sunt invocate în mod oficial în solicitările moldovenești.
7. Dosarul penal din România
Separat de cererile moldovenești, autoritățile române au deschis un dosar penal în iulie 2025, după ce Plahotniuc a fost reținut pe Aeroportul din Atena. Acesta deținea șase documente românești, dintre care doar unul era autentic. Celelalte prezentau semne de falsificare prin suprascriere mecanică și erau emise pe nume fictive. Dosarul vizează fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, iar România a transmis o cerere de cooperare juridică, fără a solicita extrădarea.
8. Dosare create special de FSB pentru extragerea și protecția mafiotului (Federația Rusă)
În Federația Rusă, Plahotniuc este vizat în două dosare ”penale”. Primul privește o presupusă tentativă de omor asupra politicianului rus Renato Usatîi, dosar secretizat, în care autoritățile ruse susțin că Plahotniuc ar fi comandat asasinarea prin intermediul unor executanți angajați indirect. Al doilea dosar, tot inventat de FSB, vizează implicarea sa într-o rețea de trafic internațional de droguri, cu rute din Afganistan, Iran, Moldova și Uniunea Europeană. Potrivit legislației ruse, pedeapsa maximă în acest caz ar putea fi detenția pe viață. Desigur, aceste dosare țin de o ”operațiune specială” a FSB.
About The Author
