Ancheta britanică se înscrie într-un val de operațiuni hibride documentate în Polonia, Germania și România
Trei persoane au fost arestate joi de Poliția Metropolitană în capitala Marii Britanii, sub acuzația de spionaj în favoarea Rusiei. Reținerile au avut loc în zone din vestul și centrul Londrei, iar ancheta, coordonată de divizia antiteroristă, continuă cu percheziții suplimentare într-o altă locație din vestul orașului.
Cei trei suspecți — cu vârste de 48, 45 și 44 de ani — au fost duși la audieri, fiind cercetați în baza Legii Securității Naționale (2023), care incriminează sprijinirea unui serviciu de informații străin. Autoritățile britanice au precizat explicit că statul vizat este Rusia, iar pedeapsa maximă prevăzută de lege poate ajunge la 14 ani de închisoare.
Deși poliția nu a oferit detalii despre rolurile exacte ale celor trei, direcția investigației este clară: suspiciunea vizează implicarea materială în activități desfășurate de un serviciu de informații străin pe teritoriul Regatului Unit. Cazul se înscrie într-un tipar tot mai vizibil de operațiuni hibride desfășurate în Europa, în care spionajul clasic este combinat cu acțiuni de sabotaj cu impact psihologic, executate prin interpuși locali sau rețele criminale.
În mai 2025, tribunalul Old Bailey a condamnat șase cetățeni bulgari la peste 50 de ani de închisoare pentru apartenența la o rețea de spionaj care a vizat ținte din Regatul Unit și de pe continent, în beneficiul Rusiei. Dosarul a fost documentat cu misiuni de filaj, identități false și comunicații criptate. Tot la Londra, componenta de sabotaj a fost probată în instanță: pe 20 martie 2024, un incendiu a afectat un depozit din Leyton care conținea echipamente — inclusiv Starlink — destinate Ucrainei. Cinci persoane au fost condamnate în iulie 2025, iar poliția antitero a calificat atacul drept „ordonat de Rusia”.
Pe continent, Polonia a trimis în judecată pe 13 octombrie 2025 un cuplu rus — Igor R. și Irina R. — pentru spionaj, iar bărbatul este acuzat suplimentar de complot pentru expedierea, prin curier, a unui colet-capcană cu nitroglicerină și detonatoare militare. Țintele: activiști ruși din exil și rețelele care îi sprijină.
În Germania, Parchetul Federal a reținut pe 18 aprilie 2024 doi bărbați suspectați că au prospectat obiective — inclusiv facilități americane — pentru posibile atacuri menite să submineze sprijinul acordat Ucrainei. Comunicatele oficiale vorbesc despre activități pentru un serviciu de informații străin, recunoașteri la fața locului și planuri de incendiere sau detonare.
România figurează și ea pe harta riscurilor. Pe 21 octombrie 2025, SRI a anunțat că, împreună cu DIICOT, DCCO și DGIA, a dejucat un plan atribuit GRU de incendiere a unui punct Nova Post din București. Două colete cu dispozitive incendiare, camuflate și cu declanșare la distanță, au fost depuse pe 14 și 15 octombrie și neutralizate la timp.
Privite în ansamblu, aceste episoade nu sunt accidente izolate, ci piese dintr-o strategie coerentă de război hibrid. Spionajul clasic este dublat de acțiuni de sabotaj cu miză psihologică, executate prin intermediari greu de atribuit direct — fie rețele criminale, fie localnici recrutați online, fie agenți sub acoperire. Fiecare stat implicat documentează o fațetă a aceluiași mecanism: Londra investighează sprijinul acordat unui serviciu de informații străin, Varșovia interceptează o bombă trimisă prin curier, Berlinul identifică recunoașteri asupra unor obiective militare, iar Bucureștiul blochează atacuri asupra lanțurilor logistice.
În toate aceste cazuri, sursa operațională este constantă: serviciile ruse de informații (în special GRU). Metoda — negarea plauzibilă prin delegare — rămâne neschimbată. Ce se conturează nu este doar o serie de incidente, ci o arhitectură transnațională de destabilizare, calibrată pentru a eroda încrederea, a fragmenta infrastructura și a testa capacitatea de reacție a statelor europene.
About The Author
