joi, decembrie 9, 2021
AcasăAgenda ZileiA murit Claudiu Iordache, unul dintre puținii revoluționari autentici din Decembrie 1989

A murit Claudiu Iordache, unul dintre puținii revoluționari autentici din Decembrie 1989

Claudiu Iordache (79 de ani) a fost membru fondator al primului partid antitotalitar din România înființat în 20 decembrie 1989, în balconul Operei din Timișoara. A fost membru în CPUN și apoi deputat FSN în primul parlament din România postdecembristă (1990-1992).

În 2004 a fost consilier de stat la Președinția României, în ultimul an de mandat al lui Ion Iliescu.

Cea mai importantă dintre funcțiile deținute de el a fost aceea de președinte al Institutului Revoluției Române (IRDD), o instituție confiscată de Ion Iliescu pentru a prezenta ”adevărul” său despre Evenimentele din Decembrie 1989. Institutul, cu o istorie extrem de controversată,  a fost înființat în 2004 printr-o lege semnată de Valer Dorneanu și Nicolae Văcăroiu (vezi AICI și AICI).

Balconul Operei din Timisoara, 20 decembrie 1989

Claudiu Iordache a condus IRRD vreme de 14 ani fiind demis de Ion Iliescu, președintele institutului, cu care intrase în conflict, pentru a fi înlocuit cu Gelu Voican Voiculescu, după ce anterior, același responsabil de crimele Revoluției, adică Iliescu, îl dăduse afară de la ședințele Colegiului IRRD chiar pe liderul revoluției din Timișoara, Lorin Fortuna.

Claudiu Iordache (centru) în Balconul Operei din Timișoara, 20 decembrie 1989

A fost demis de Iliescu prin telefon, folosindu-se de un grup de apropiați constituit din Emil Cutean (condamnat penal la închisoare intr-un proces de coruptie), Razvan Theodorescu, Cazimir Ionescu (inculpat în dosarul Mineriadei), Eugenia Iorga și Gelu Voican Voiculescu (inculpat în dosarele Revoluției și Mineriadei).

Motivul real al demiterii a fost acela că Institutul condus de Iordache n-a luat apărarea lui Iliescu și al apropiaților lui (Voican Voiculescu, Cazimir Ionescu etc.) în cauzele privind Revoluția și Mineriada în care au fost inculpați.

În urmă cu puțin timp, familia sa publicat un text comemorativ pe blogul revoluționarului, pe care îl reproducem mai jos:

”Cu două săptămâni în urmă și-a sărbătorit ziua de naștere împreună cu noi, în bucurie și voie bună, împărtășindu-ne gânduri pentru prezent și planuri pentru viitor, planuri pentru cărțile la care lucra și a căror publicare o pregăteam împreună, dar mai ales pentru Sfânta Sărbătoare a Crăciunului, pe care o aștepta cu nerăbdare de copil, cu bucurie nespusă în suflet, precum în fiecare an al vieții noastre.

A plecat atât de neașteptat, atât de nedrept, încât șocul plecării sale este copleșitor, strivește sub greutatea lui cuvintele care ar încerca să înțeleagă. Ar fi putut fi în viață în acest moment dacă aceia chemați în ajutorul vieții lui ar fi pus un diagnostic corect, urmat de un tratament salvator. Dacă empatia, umanitatea le-ar fi condus pașii pe drumul salvării unei vieți. Din nefericire, nu a fost să fie așa. Și el a plecat.

A plecat luând cu el întreaga lume dinlăuntrul său: o bogăție uriașă de sentimente, de emoții, de gânduri, de cunoștințe! A plecat cu tot ceea ce era al lui, și nu va putea fi înlocuit niciodată de nimeni! A împlinit enorm în existența sa  pe acest pământ, dar încă mai avea multe de făcut, încă mai avea mult de împlinit! Claudiu Iordache a fost una dintre acele ființele excepționale prin care Dumnezeu alege să lucreze în lume! Actele sale de curaj, personalitatea lui extraordinară au marcat istoria Anului 1989 în România și în lume, precum și istoria celor trei decenii ce i-au urmat. Poet fragil, sensibil, tulburător, reflectând în poemele sale realitatea oglindită în propria inimă, scriitor puternic, complex, impresionant, privind neobosit lumea prin ochii luptătorului pentru Libertate și Dreptate, o conștiință înaltă a neamului românesc, un erudit, un intelectual profund, un spirit înalt, frumos, generos, mereu dedicat celuilalt, mereu dedicat Libertății, pe care a iubit-o ca pe un țel suprem al vieții sale!

Începând cu acțiunile sale în Revoluția din Timișoara din Decembrie 1989, între conducătorii curajoși ai căreia s-a aflat, până la acțiunile pentru împlinirea idealurilor Revoluției în societatea care i-a urmat, ori aducerea Basarabiei și Bucovinei înapoi acasă, la Patria Mamă, precum și prin toate scrierile lui, a fost neobosit ca luptător pentru Libertate, Dreptate, Adevăr.

De nenumărate ori s-a izbit de zidul tăcerii ori indiferenței lumii în care trăim, dar nu a încetat o clipă să spere că poate produce schimbarea reală, nu a încetat o clipă să scrie, să gândească planuri de acțiune, prin fiecare cuvânt și pas al său căutând să-i aducă și pe ceilalți pe drumul Libertății și al Adevărului.

A avut momente de reușită, dar și prea multe momente în care s-a simțit singur, într-o lume care nu dorea să audă de lupta pentru aceste valori supreme, într-o lume care nu dorea să-i fie reamintită frumusețea și importanța Revoluției Române din Decembrie 1989, și datoriile de suflet pe care le avem față de memoria celor care atunci și-au dat viața pentru Libertate.

Pentru ei, pentru eroii și martirii lui Decembrie 1989, Claudiu Iordache a fost neobosit în a scrie, în a aminti, în a săvârși! Respectul și recunoștința față de lupta și sacrificiul lor au fost ceea ce nu l-a lăsat să obosească în a scrie, în a aminti, în a săvârși! Și în egală măsură, dragostea lui pentru România!

Pentru țara care i-a însângerat inima cu suferințele ei, pentru țara pe care o iubea nespus și pentru care a luptat prin fiecare cuvânt sau acțiune dintre cele pe care le-a împlinit. Despre România a scris, a plâns, a chemat la fapte, România din sufletul lui a iubit-o și a apărat-o în fața tuturor atacurilor la ființa ei națională, la esența ei, României din sufletul lui i-a dedicat poeme și i-a căutat căi de apărare, de schimbare, de renaștere, de împlinire. Revoluția din Decembrie 1989 și România au fost cele două mari capitole în care Claudiu Iordache a luptat și a sperat neobosit!

Lupta lui pentru Libertate și Dreptate, cărțile pe care le-a scris, acțiunile parlamentare, politice, sociale pe care le-a întreprins, sunt parte a istoriei României și vor rămâne pentru totdeauna! Energia sa, spiritul său, cuvintele sale scrise sau rostite au atins inimi și au făcut să vibreze conștiințe, și în aceste inimi amintirea lui va rămâne pentru totdeauna! Locul său în istoria României este scris prin tot ceea ce a înfăptuit, prin tot ceea ce a împlinit pentru țara sa, pentru neamul său, pentru cauzele sfinte ale Libertății, Dreptății și  Adevărului, cărora le-a dedicat lupta vieții sale!

Dincolo de tot ceea ce a împlinit Claudiu Iordache pentru Libertate, pentru Țară, pentru Neam, dincolo de lupta lui pentru idealurile și valorile înalte, locul cel mai important în inima lui, în sufletul lui, a fost ocupat de ființele pe care le-a iubit nespus: fiii săi Claudiu Cristian și Claudiu Alexandru, și mama lor, soția lui, Cristina Maria. Pentru nimic nu a trăit în această lume mai mult decât pentru noi, ființele cele mai dragi sufletului său, așa cum ne numea! Fiecare gând, fiecare gest, fiecare faptă dintre cele pe care le-a săvârșit au fost făcute pentru noi!

La el nu se gândea niciodată, doar noi eram în gândul lui! Pentru el nu-și dorea nimic, dar își dorea mereu ceva pentru noi: o bucurie mică sau una mare, un dar de suflet sau unul concret, cu o frumusețe sufletească și cu o generozitate ce nu pot fi descrise în cuvinte! El se bucura pentru familia lui, prin ea, atunci când îi dăruia o bucurie – și mereu căuta s-o facă, în orice clipă a vieții împreună! Dumnezeu ne-a oferit în dar privilegiul de a trăi împreună într-un fel unic, iar acum va trebui să trăim fără el în viața noastră, și nu știm cum, nu știm cum să trăim fără sufletul nostru, care era el, fără esența vieții noastre, care era el….

A plecat prea devreme, prea brusc, și atât de nedrept! Fiii lui aveau nevoie de el acum mai mult decât oricând! Noi trei, ființele cele mai dragi sufletului său, va trebui să mergem mai departe pe drumul vieții fără el. O vom face cu inimile sfâșiate de durere pentru a ne împlini promisiunea pe care i-am făcut-o de atâtea ori: de a-i duce mai departe numele și amintirea faptelor vieții sale, de a-i trimite spre lume cărțile, cele aflate în manuscris precum și cele deja publicate, de a nu lăsa să-i fie uitate scrisul, faptele, lupta pentru Libertate, numele care va rămâne la loc de cinste în cultura românească și în istoria României! În fiecare clipă a vieții noastre îl vom ruga pe Dumnezeu să ne sprijine să avem puterea de a merge mai departe fără el, în fiecare clipă a vieții noastre îl vom ruga pe Claudiu  să ne fie înger păzitor, să ne vegheze din lumea în care este acum, să vegheze asupra fiilor și soției lui, să ne fie alături în fiecare clipă.

În inima noastră Claudiu va rămâne viu, întreg, dragostea noastră pentru el va rămâne întreagă cât timp vom mai trăi pe pământ, o dragoste puternică, adâncă, nemărginită, veșnică! Ne rugăm lui Dumnezeu să-i primească în Lumina Lui sufletul bun și frumos, curajos și generos, înalt și drept, să-l odihnească în Lumina și în Pacea Lui eternă, așa cum merită! Și Îl mai rugăm pe Dumnezeu să ne ajute să-i putem îndura absența din viața noastră, până când ne vom reîntâlni în Lumină și în Înalt!

Odihnește-te în pace, iubitul nostru Claudiu, iubitul nostru soț și tată și prieten și Însoțitor! Te iubim pentru totdeauna! Pentru totdeauna împreună!

Cristina Maria, Claudiu Cristian, Claudiu Alexandru. Ființele cele mai dragi sufletului tău!

22 noiembrie 2021

In Memoriam Claudiu Iordache: 3 noiembrie 1942 – 20 noiembrie 2021”.

 

Dan Badea
Jurnalist de investigații din 1990, licențiat în matematică. Instituții mass media pentru care am lucrat în ultimii 30 de ani: Expres, Ultimul Cuvânt, Tele7 abc, Televiziunea Română, Evenimentul Zilei, Adevărul, Bilanț, Prezent, Interesul Public, Gardianul, Curentul. Autor al volumului ”Averea Președintelui. Conturile Ceaușescu” - Nemira, 1998.
Articole asemanătoare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai accesate