Amnistia fiscală anunțată, iar, de ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici stârnește nemulțumiri în mediul privat, mulți dintre micii întreprinzători nefiind de acord cu această decizie a Guvernului.
Pe site-ul ANAF există o listă care cuprinde 11.131 de datornici persoane fizice, inclusive nume care dețin funcții publice. În lista neagră a companiilor, inclusive cele de stat, și firmelor private, publicată la 30 septembrie 2018, figurează doar primele 500 de societăți, ale căror datorii cumulate sunt de 13,3 miliarde de lei.
Electrocentrale București este prima astfel de companie cu peste 800 de milioane de lei datorie, aceasta fiind urmată de Complex Energetic Hunedoara, unde statul este acționar majoritar, 735 milioane de lei.
Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Intreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România spune că mai bine de trei sferturi dintre cei pe care-i reprezintă nu sunt de acord cu amnistia fiscal. În schimb, persoanele fizice ar trebui să beneficieze de această măsură, sunt de acord patru din zece respondenți la sondajul IMM-urilor. De asemenea, patronii din România cred că microîntreprinderile ar trebui să fi și ele beneficiare ale unei amnistii fiscal, tot în procent de peste 40%. „Unul din 15 respondenți este de părere că toate companiile de stat ar trebui să se bucure de amnistia fiscală, în timp ce trei din zece sunt de părere spun că micile întreprinderi ar trebui să intre sub incidența viitoarei decizii a statului”, a declarant Florin Jianu.
Amnistia fiscală: efecte negative
În ceea ce privește efectele negative considerate că ar fi generate de adoptarea măsuri amnistiei fiscale, marea majoritate a respondenților cred că aceasta ar încuraja neplata debitelor bugetare. Mai mult, o astfel de măsură ar trimite companiile mici spre zona de evaziune fiscal.
„Sectorul IMM-urilor trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice care să asigure o reglementare inteligentă, consultarea sistematică cu organizațiile reprezentative, dar și creșterea accesului la finanțare și mai ales debirocratizarea mediului de afaceri. În locul unei măsuri fiscal controversate de amnistie fiscal, cu efecte negative evidente, cu dezavantaje și inechități față de contribuabilii onești, ar trebui avute în vedere măsuri de stimulare a conformării benevole și de bonificare a întreprinzătorilor care și-au plătit la timp și în bune condiții taxele și impozitele”, a declarat Florin Jianu.
Deși par rezonabile cererile reprezentanților IMM-urilor, este foarte posibil ca acestea să nu fie pe placul oficialilor de la stat pentru că predictibilitatea nu face parte din agenda acestora. Iar această afirmație se bazează pe faptul că, în primele șase luni ale anului 2019, prin 8 acte normative (7 ordonanțe de urgență și o lege) au fost modificate completate 35 de articole din Codul fiscal. Tot în acest timp, cadrul legislative a fost major modificat fiind adoptate 614 acte normative: 120 de legi, 4 Ordonanțe ale Guvernului, 46 de Ordonanțe de Urgență ale Guvernului, 444 de Hotărri de Guvern, la care se adaugă și ordinele miniștrilor.
About The Author
