- Tribunalul Bucureşti a admis, joi, cererea procurorilor de arestare preventivă pentru 30 de zile a celor două doctoriţe de la Spitalul Pantelimon acuzate că ar fi provocat decesul unui pacient internat la terapie intensivă, prin scăderea intenţionată a dozei de noradrenalină, cu rol în menţinerea tensiunii arteriale. Decizia instanţei nu este definitivă.
- În același timp însă, preşedintele Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă (SRATI), prof.dr. Şerban Bubenek susține că doctorițele acuzate de procurori au procedat corect în administrarea dozelor de noradrenalină și a atras atenția cu privire la lipsa expertizei și a cunoștințelor medicale de care dau dovadă procurorii în acest caz.
Ce spune procurorul: Crimă cu premeditare
Potrivit anchetatorilor, doctoriţa M.M.A. este cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă de omor calificat (cu premeditare şi profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei) şi omor calificat (cu premeditare), iar doctoriţa P.M. este cercetată pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat (cu premeditare).
Concret, procurorii susţin că, în lunile martie şi aprilie, doctoriţele i-au scăzut unui pacient internat la terapie intensivă doza de noradrenalină, cu rol în menţinerea tensiunii arteriale, acesta intrând în stop cardio-respirator.
„Procurorii au reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt: având ca scop provocarea decesului unor pacienţi care necesitau terapie intensivă, dar cu privire la care inculpatele apreciau că nu mai este oportună menţinerea în viaţă, acestea au conceput şi pus în executare un plan ce consta în reducerea bruscă a dozei de noradrenalină (substanţă esenţială în terapie intensivă, cu rol în menţinerea tensiunii arteriale), cu consecinţa scăderii tensiunii arteriale, urmată de stop cardio-respirator. În sensul celor arătate mai sus, la data de 26.03.2024, ora 16,45, cu premeditare şi profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei (pacient în vârstă de 54 de ani, în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, având tensiunea arterială de 49/29 mm/Hg), inculpata M.M.A. a încercat să suprime viaţa pacientului prin reducerea bruscă a dozei de noradrenalină administrată prin injectomat, de la valoarea de 15 ml/h, la valoarea de 1 ml/h (valoare minimală care a fost menţinută o perioadă considerabilă de timp), însă decesul victimei nu s-a produs ca urmare a intervenţiei unei asistente medicale care a suplinit deficitul de noradrenalină prin perfuzie”, spun anchetatorii.
De asemenea, pe 4 aprilie 2024, la ora 13,17, cele două doctoriţe, „profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei (acelaşi pacient de 54 de ani, aflat în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, având tensiunea arterială de 60/36 mm/Hg), acţionând cu intenţia de a suprima viaţa pacientului, i-au redus doza de noradrenalină administrată prin injectomat, de la valoarea de 20 ml/h, la valoarea de 1 ml/h, fapt ce a condus, 58 de minute mai târziu, la instalarea stopului cardio-respirator, urmat de decesul pacientului declarat la ora 15,00”.
Anchetatorii au stabilit că, înainte ca medicii să îi scadă, pentru a doua oară, doza de noradrenalină, starea pacientului se îmbunătăţise.
„Pacientul în vârstă de 54 de ani a fost internat în spital în data de 17 martie, iar pe fondul agravării stării de sănătate a fost transferat la ATI în data de 25 martie. În data de 26 martie are loc prima reducere bruscă a dozei de noradrenalină. În zilele următoare, starea pacientului s-a îmbunătăţit, el fiind chiar vizitat de familie. În data de 4 aprilie are loc a doua reducere a dozei de noradrenalină şi survine decesul”, a transmis comunicatorul Tribunalului București, procurorul Alexandru Anghel.
”Cheia în anchetă o reprezintă injectomatele, aparatele care eliberează automat medicamentele în perfuzia bolnavilor, în doza și la intervalul stabilit de medic. Însă, totodată, acestea reprezintă și principala problemă în materie de probe”, a explicat procurorul Alexandru Anghel, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, citat de news.ro.
Mai exact, injectomatele, aparate prin intermediul cărora se administra pacienţilor din terapie intensivă noradrenalina care îi ţinea în viaţă, sunt folosite de aşa manieră încât nu se poate realiza o trasabilitate clară cu privire la utilizarea lor. Aşa se explică de ce, deşi se vorbeşte despre 17 decese în decurs de patru zile, deocamdată acuzaţiile aduse cadrelor medicale inculpate se referă la decesul unui singur pacient, spune procurorul Anghel.
„Practic, e vorba de punerea în acţiune a unui plan de a provoca decesul unor pacienţi, nu ştim pe ce criterii, dar se pare că medicii decideau că un pacient sau altul nu mai are şanse, nu se mai impune continuarea acestei terapii şi scădeau brusc doza de noradrenalină”, a declarat procurorul Alexandru Anghel.
În acelaşi dosar, a fost pusă sub acuzare o asistentă de la Secţia ATI, pentru că i-ar fi minţit pe procurori în legătură cu decesele suspecte de la Spitalul Pantelimon.
Ce spune dr Bubenek, președintele SRATI: Nu poate fi în niciun caz vorba despre omor cu premeditare
Prof. dr. Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, a declarat joi, la Digi24, că cei doi medici de la Spitalul Sf Pantelimon nu pot fi acuzați de omor cu premeditare și că au procedat corect în cazul pacientului care în cele din urma a decedat în spital. Potrivit lui Șerban Bubenek, care citează „dovezi științifice”, dozele mari de noradrenalină nu pot fi administrate pe perioade mari de timp, ci trebuie revenit la doze obișnuite în cazul pacienților cu tensiune arterială mică. El a mai spus că este nevoie de modificarea legislației, astfel încât procurorii să poată apela la experți medicali în astfel de cazuri.
Ulterior, poziția oficială a Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă a fost prezentată printr-un comunicat de presă postat pe site-ul instituției și semnat de prof. dr. Șerban Bubenek președintele SRATI și prof. dr Dorel Săndesc, președintele Comisiei ATI a Ministerului Sănătății și fost președinte SRATI.
Iată comunicatul SRATI:
”Referitor la cazul arestării celor 2 colege medici specialiști ATI la Spitalul Pantelimon vom face câteva precizări:
În lumina evidențelor din literatura științifică și a ghidurilor internaționale de bună practică medicală, NORADRENALINA (NA) este un medicament vasopresor folosit in stările de șoc in anumite doze recomandate iar ținta terapeutică este menținerea unei tensiuni arteriale medii (TAM) de cel puțin 65 mmHg. În cazul in care nu se atinge ținta suntem în fața unui ȘOC REFRACTAR la tratamentul vasopresor și se acceptă creșterea temporară (ore) a NA chiar la doze mamut sau asocierea unui alt medicament vasopresor de linia 2.
Dacă nici așa nu se atinge ținta se revine la doza recomandata de ghiduri pentru ca este dovedit că mortalitatea crește proporțional cu dozele exccesive de NA administrată.
Pe de altă parte neatingerea țintei de TAM pe o perioadă de câteva ore, prezice o mortalitate de 100%.
Din datele puse la dispoziție de Parchet rezultă clar că este vorba despre o cunoaștere incompletă a laturii medicale a cazului și că de fapt era vorba de un pacient profund hipotensiv (TAM 33-45 mm.Hg) cu șoc refractar aflat sub doze mamut de NA (15-20 ml /oră!) la care s-a revenit la o doză recomandată (1 ml/oră).
Deci în nici un caz NU poate fi vorba de crimă / omor cu premeditare.
Desigur, aceste argumente științifice trebuie integrate în ansamblul datelor medicale despre pacient (diagnostice de internare, complicații, patologii cronice coexistente, scoruri de severitate ale afecțiunilor, alte tratamente și intervenții, etc.) pentru o analiză medicală corectă și completă care să ofere organelor de justiție toate informațiile necesare pentru stabilirea adevărului.
Corpul medical își dorește colaborarea cu sistemul de justiție pentru o analiză comună, transparentă și profesionistă atât a malpraxisului cât și a unor astfel de cazuri și regretăm absența în România a unui grup de experți medicali acreditați de sistemul de justiție care să poată oferi expertiză magistraților. Poate acest moment extrem de neplăcut va face ca și în România să fie adoptate reglementările legislative absolut necesare, prezente în legislația majorității țărilor europene, referitoare la acest domeniu extrem de sensibil.
O asemenea abordare pe viitor va reduce emoția socială, senzaționalul și oroarea cu orice preț, neîncrederea în sistemul medical, demonizarea și implicit timorarea și demotivarea medicilor.(…)”
comunicat-srati-2024-08-08
About The Author
