Poliţia din Israel a folosit software-ul de spionaj Pegasus al companiei locale NSO Group pentru a verifica telefoanele cetăţenilor cu un anumit profil fără ordin judecătoresc, a dezvăluit marţi portalul israelian de ştiri Calcalist, practică la care autorităţile israeliene neagă că ar fi recurs fără o aprobare prealabilă din partea justiţiei, informează EFE, citată de Agerpres.
Creat și vândut de compania israeliană de supraveghere NSO Group, Pegasus este un soft de tip spyware care infectează dispozitive iPhone și Android și permite operatorilor săi să extragă mesaje, fotografii și e-mailuri, să înregistreze apeluri și să activeze microfoane, toate fără știința utilizatorilor. Datele pot fi apoi trimise către cel care manevrează softul.
Poliţia a folosit acest program sofisticat pentru a extrage informaţii şi a spiona primari, foşti angajaţi guvernamentali, activişti care au condus proteste împotriva fostului premier Benjamin Netanyahu şi chiar o persoană apropiată de o oficialitate politică de rang înalt, a mai scris sursa citată, care nu a dezvăluit identitatea presupuselor persoane spionate.
Potrivit sursei citate, piratarea telefoanelor s-a făcut fără permisiunea sau supravegherea vreunui tribunal, în condiţiile în care poliţia nu a solicitat anterior un mandat de percheziţie sau de supraveghere tehnică. Ulterior, nu a existat niciun control şi nicio dare de seamă cu privire la informaţiile şi datele colectate şi nu se ştie dacă toate aceste date au fost sau nu trimise altor agenţii de anchetă ale statului.
Ordinul de a supraveghea cetăţeni israelieni care nu sunt anchetaţi sub suspiciunea de a fi comis delicte a fost dat de înalţi comandanţi ai poliţiei, mai scrie Calcalist, citat de EFE.
”Ordinul de a efectua supravegherea de către NSO a cetățenilor israelieni care nu sunt criminali sau suspecți a fost dat de ofițeri de poliție de rang înalt, fără ordin judecătoresc sau supravegherea unui judecător. Cei care au primit ordinul și l-au executat au fost membri ai Echipei de Operațiuni Speciale (MM) din cadrul diviziei cibernetice de poliție „Signet”, a cărei întreaga activitate este secretă” – scrie Calcalist.
Softul a fost folosit, între altele, pentru a căuta dovezi de mită în telefonul mobil al unui primar, într-o etapă în care ancheta în această speţă încă era confidenţială, pentru a obţine informaţii de la o persoană aflată în atenţia serviciilor secrete, cu toate că nu existau dovezi care să arate că respectiva persoană ar fi comis vreun delict, şi pentru a supraveghea telefonul unei persoane apropiate unei oficialităţi politice de rang înalt pentru strângerea de informaţii ca parte a unei anchete pentru corupţie.
În plus, softul a fost instalat pe telefoanele angajaţilor unei companii guvernamentale sub pretextul că erau suspecţi de fraudă, potrivit Calcalist.
Poliţia israeliană a negat veridicitatea informaţiilor prezentate de Calcalist şi a dat asigurări că ”nu există niciun fundament pentru astfel de acuzaţii”.
Într-un comunicat, poliţia a subliniat că ”orice activitate poliţienească în acest domeniu este în conformitate cu legea, pe baza ordinelor judecătoreşti şi unor proceduri de lucru stricte”.
La rândul său, ministrul securităţii publice Omer Barlev a scris pe Twitter că nu există practica ascultării telefonice sau preluării de la distanţă a controlului dispozitivelor din partea poliţiei din Israel fără aprobarea unui judecător.
Firma de securitate cibernetică israeliană NSO Group a fost una dintre companiile despre care s-a vorbit cel mai mult în 2021, cu numeroase cazuri de spionaj care au vizat oameni politici, activişti şi ziarişti din întreaga lume cu ajutorul controversatului său software Pegasus. În acest context, guvernul israelian a înăsprit controlul asupra exporturilor de produse cibernetice ale acestei companii, notează EFE.
Un consorțiu format din 17 organizații media internaționale a publicat recent o anchetă despre un software dezvoltat de compania israeliană NSO Group, denumit Pegasus, care a permis guvernelor sau altor clienți ai companiei să spioneze la nivel global cel puțin 180 de jurnaliști, 600 de politicieni, 85 de activiști pentru drepturile omului și 65 de oameni de afaceri din diferite țări.
About The Author
