În România sunt înregistrate circa 127.000 de organizații neguvernamentale, care în 2022 aveau în jur de 127.000 de angajați și venituri totale de 21 de miliarde de lei (aproximativ 1,51% din PIB), conform studiului “România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendințe, provocări” realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) pentru a prezenta starea de ansamblu a domeniului ONG, scrie G4Media.
Ultimii ani au însemnat pe de o parte consolidarea încrederii populației în ONG-uri și implicit a donațiilor și sponsorizărilor către acestea, dar și provocări noi ca urmare a pandemiei Covid-19, a razboiului din Ucraina sau a epuizării în care se simt foarte mulți dintre angajații din domeniu.
Raportul “România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendințe, provocări” a fost realizat cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Citește mai jos RAPORTUL integral:
STUDIU-INTEGRAL_Romania-2024.Sectorul-neguvernamentalAceastă cercetare se află la cea de a treia ediție (cele anterioare fiind în 2010 și 2017) și prezintă o radiografie cu atuurile ONG-urilor, dificultățile cu care se confruntă, starea sectorului în ansamblul său și pe domenii specifice.
“Cea de-a treia editie a raportului FDSC asupra sectorului neguvernamental arată maturizarea clară a acestui domeniu. Nivelul încrederii populației este stabil, donațiile cetățenilor și sprijinul companiilor cresc, numărul de noi ONG-uri înregistrate este unul constant, iar 70% dintre angajați se văd continuându-și cariera în organizatiile în care lucrează. De asemenea, același procent consideră că schimbă soarta oamenilor sau a societății. Pe lângă aceste date pozitive, vedem precaritatea sectorului: oameni care nu pot beneficia de servicii sau proiecte care nu se derulează din lipsă de finanțare, salarii sub media națională, angajați și voluntari care vorbesc despre burnout, un aspect la care trebuie să fim foarte atenți. Astfel, sperăm ca acest raport să fie un instrument util pentru cei interesați de sectorul ONG (lideri, membri, angajați, voluntari, autorități, companii) mai ales dacă ne gândim ca obținerea de informații utile domeniului reprezintă a doua cea mai mare provocare a liderilor ONG”, a declarat Ionuț Sibian, Director executiv FDSC.
Câte ONG-uri sunt în România
În ianuarie anul acesta, în Registrul Național ONG erau înregistrate 127.053 ONG-uri probabil active și 8.003 despre care se știe că sunt radiate, dizolvate sau în lichidare.
Dintre cele 127.000 de ONG-uri înregistrate, 106.433 sunt asociații, 19.046 – fundații, 1.529 – federații, 759 – uniuni, 37 – filiale ale unor organizații din afara României.
Astfel, România are o rată de aproximativ 6,7 entități la 1.000 de locuitori, sub media UE de 9,41 și sub țări ca Ungaria (13,8), Slovacia (7,2), sau Germania (7,6). Suntem însă la același nivel cu Portugalia (6,7) și peste Polonia (3,8), Grecia (0,4) sau Irlanda (5,2).
În ultimii trei ani s-a înregistrat un ritm de aproximativ 4.200-4.300 de înscrieri pe an în Registrul Național ONG.
Raportat la dimensiunea populației, cele mai multe organizații sunt în București și zona de Nord-Vest. Astfel, sunt 10,6 organizații la 1.000 de locuitori în Harghita, urmată de Cluj (10,4), București (10,0), Sibiu (9,6), Maramureș (7,6), Bihor (7,2), Arad (6,9). La polul opus, cele mai puține sunt în Moldova și sudul României, mai exact în Vaslui (2,1 ONG-uri la 1.000 de locuitori), Ialomița (2,4), Călărași și Olt (2,6 ambele).
În ceea ce privește domeniile de activitate, cele mai multe ONG-uri sunt din zona social-caritabil (aproximativ 42.000, o treime din totalul ONG-urilor din Registrul Național), urmate de cele civice, de cultură, din educație, din domeniul business/profesionale, sportive.
Dimensiunea economică: Veniturile sectorului contribuie cu 1,51% la PIB-ul României.
ONG-urile obțin venituri din finanțări publice și private, donații sau sponsorizări și mai puțin din tranzacționarea de bunuri și servicii. Aproximativ 11% dintre organizații înregistrează venituri din activități economice, acestea acoperind până la 18% din totalul veniturilor la nivel de sector.
Cele mai frecvente trei surse de venit în 2023 au fost direcționarea a 3,5% din impozitul pe venit, cele din sponsorizare și donațiile individuale. În acest context, 2,4 milioane de persoane au solicitat direcționarea a 375 milioane de lei prin intermediul mecanismului 3,5%, de această sumă beneficiind 30.200 de organizații. De asemenea, 88.544 de companii (comparativ cu 34.811 în 2015) au sponsorizat domeniul cu 2.468 milioane de lei.
Astfel, veniturile totale obținute de ONG-uri au fost de peste 21 miliarde de lei la finalul anului 2022 – aproximativ 1,51% din Produsul Intern Brut al României, în ușoară scădere față de 2015 (1,59%). Veniturile domeniului sunt în creștere față de 2020-2021, dar în scădere comparativ cu 2019. Față de anul 2015, veniturile ONG-urilor au fost de aproape două ori mai mari.
În jur de 26% dintre ONG-uri nu au înregistrat deloc venituri în 2022. Majoritatea organizațiilor (54%) au înregistrat fie venituri mai mici 40.000 de lei, fie sub 200.000 de lei. Doar 20% dintre organizațiile care au depus bilanț contabil în 2022 au realizat venituri de peste 200.000 de lei.
De asemenea, 78% dintre respondenți au declarat că au fost nevoiți în ultimii trei ani să selecteze beneficiarii programelor din cauza lipsei resurselor necesare.
Problemele legate de precaritate sau insuficiență a resurselor au fost accentuate, în ultimii ani, de amenințări globale, printre care cele mai importante sunt pandemia Covid-19 și recesiunea economică.
“Având în vedere că o parte din măsurile care au avut o contribuție semnificativă pentru creșterea sectorului ONG au fost restricționate începând cu ianuarie 2024, precaritatea acestui sector va fi și mai vizibilă. Mai exact, redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit va fi aplicabilă exclusiv veniturilor din salarii și asimilate salariilor (eliminate și veniturile din străinătate), iar facilitatea fiscală privind sponsorizarea a fost eliminată pentru microîntreprinderi”, a explicat Ștefania Andersen, Director Operațional FDSC.
Sectorul neguvernamental ca angajator
Aproximativ 127.000 de rezidenți ai României sunt angajați în sectorul neguvernamental, ONG-urile care au angajați constituind o minoritate.
Cei mai mulți angajați din ONG-uri au vârsta până în 44 de ani, iar femeile predomină în majoritatea domeniilor ONG, potrivit Barometrul Liderilor ONG 2023 (BLO 2023) – sondaj parte a studiului FDSC. De asemenea, majoritatea angajaților au studii universitare de masterat sau doctorat.
Peste 80% dintre angajații din sector sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de viața lor, iar peste 60% sunt mulțumiți de veniturile lor, conform Barometrului Membrilor, Angajaților și Voluntarilor ONG 2023 (BMO 2023) – sondaj care, de asemenea, face parte din studiul FDSC. Peste 70% dintre participanți ar vrea să-și petreacă restul carierei în cadrul organizației în care își desfășoară activitatea.
În raport cu salariul mediu net lunar, angajații din ONG sunt la un nivel inferior. Comparând cu datele INS pentru 1994-2022, reiese că între 2006-2012 salariile din ONG-uri s-au plasat peste mediile naționale, dar creșterea economică a condus la salarii medii practic egale cu media națională în 2013, mai mici în 2014-2015, iar începând cu 2016 salariile din ONG-uri au fost cu ⅙ – ⅕ mai mici decât salariul mediu național net. Diferențele dintre domenii nu sunt foarte mari, dar sunt trei care raportează sistematic salarii mai mici: sport, social/caritabil, cultură/artă.
Aproximativ 27% dintre respondenți lucrează 40 de ore/săptămână, iar 54% mai puțin de 40 de ore. Peste 50% dintre angajații din sector au două sau mai multe locuri de muncă având în vedere specificul activităților desfășurate și faptul că majoritatea organizațiilor lucrează pe bază de proiecte.
În jurul a 60% dintre angajați spun că lucrează și în afara sectorului ONG și având multe ore lucrate zilnic/săptămânal și salarii mici, angajații din ONG-uri sunt predispuși epuizării. De altfel, 46% dintre angajați au afimat că resimt un grad ridicat sau foarte ridicat de epuizare și 39% resimt un grad moderat de burnout.
Vezi AICI articolul integral.
About The Author
