Pe 26 august, șeful Direcției Generale Anticorupție (DGA) a MAI, chestorul Cătălin Ioniță, a fost eliberat din funcție și pus la dispoziția MAI pentru stabilirea altor atribuții profesionale.
În comunicatul sec prin care s-a anunțat această decizie, conducerea MAI a mai precizat că destituirea șefului DGA a survenit ca urmare a faptului că acesta „nu mai deţine autorizaţia de acces la informaţii clasificate din partea Oficiului Registrul Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, necesară exercitării funcţiei”. Altfel spus, șeful structurii anticorupție tocmai a primit aviz negativ de la ORNISS pentru prelungirea certificatului de acces la informații clasificate.
De ce i s-a interzis chestorului principal de poliție Ioniță Alexandru Cătălin accesul la informațiile sensibile (clasificate) din cadrul MAI, după ce, în ultimii șase ani, a deținut cele mai importante funcții din Poliția Română fiind, pe rând, șeful Direcției de Investigare a Criminalității Economice din IGPR (2014-2016), șeful DGA (2016-2018), șeful Poliției Române (ianuarie-iunie 2018) și apoi din nou șeful DGA (2018-2020)?
Blocarea accesului la informații clasificate, în cazul său, are legătură cu suspiciunile rezonabile dar clasate oarecum în coadă de pește anul trecut de către DNA, pentru trafic de influență și fals în declarații, sau cele privind posibila sa implicare și/sau a membrilor familiei sale în fapte mai vechi de corupție sau de spălare de bani? Au acestea legătură cu afacerile fratelui, sau cu cele ale tatălui său, Iordan Ioniță, direct implicat în urmă cu un deceniu în afacerile infractorilor Hassan și Mehdi Awdi, devalizatorii RODIPET și ai CFR Mesagerie?
Din analiza prevederilor legale privind accesul la informații clasificate, rezultă că avizul negativ primit de chestor de la ORNISS are la bază o decizie luată de conducerea MAI pe baza unor informații documentate primite de la ofițerii DGPI.
Considerații tehnice: șeful DGA a coborât la ultima stație, pe ruta DGPI-MAI-ORNISS
Din punct de vedere procedural, certificatul de securitate (HG nr. 585/2002, Anexa nr. 12) sau autorizaţia de acces la informaţii clasificate (HG nr. 585/2002, Anexa nr. 13) se eliberează numai în baza avizelor acordate de autoritatea desemnată de securitate (ADS) în urma verificărilor efectuate asupra persoanei în cauză, cu acordul scris al acesteia.
Acordarea certificatului de securitate sau a autorizaţiei de acces la informaţii clasificate este condiţionată de avizul Autorităţii Desemnate de Securitate (ADS) şi de decizia ORNISS, comunicată instituţiei solicitante.
Conform prevederilor legale prezentate pe site-ul ORNISS, rezultă că ADS face ceea ce se numește o „verificare de securitate” constând în „totalitatea măsurilor întreprinse de Autorităţile Desemnate de Securitate, conform competenţelor, pentru stabilirea onestităţii şi profesionalismului persoanelor, în scopul avizării eliberării certificatului de securitate sau a autorizaţiei de acces la informaţii clasificate”.
În conformitate cu prevederile art. 152 din HG 585/2002, verificarea în vederea avizării pentru accesul la informaţii clasificate naţionale se efectuează, cu respectarea legislaţiei în vigoare privind responsabilităţile în domeniul protecţiei unor asemenea informaţii, de către următoarele instituţii: „(…) Ministerul de Interne pentru personalul propriu şi al persoanelor juridice a căror activitate o coordonează (…)”.
Un comunicat oficial din 2018 al Compartimentului Informare și Relații Publice din cadrul DGPI arată că:
„În conformitate cu prevederile art. 10 lit. b) din OUG nr. 76/2016 privind înființarea, organizarea și funcționarea DGPI a MAI, DGPI asigură coordonarea și controlul activităților pentru protecția informațiilor clasificate naționale la nivelul structurilor MAI. În acest sens, DGPI, prin structurile specializate, realizează verificările de securitate în scopul acordării/neacordării avizelor necesare accesului la informații clasificate pentru personalul MAI, conform prevederilor legale în vigoare. (…) Revalidarea avizului privind accesul la informaţii clasificate presupune reverificarea persoanei deţinătoare a unui certificat de securitate/autorizaţie de acces, în vederea menţinerii sau retragerii acestuia/acesteia. (…)
Avizele negative au la bază identificarea unuia sau mai multor elemente de incompatibilitate prevăzute la art. 160 din Standardele mai sus menționate, respectiv:
- a) dacă în mod deliberat a ascuns, a interpretat eronat sau a falsificat informaţii cu relevanță în planul siguranţei naţionale ori a mințit în completarea formularelor tip sau în cursul interviului de securitate;
- b) are antecedente penale sau a fost sancţionat contravențional pentru fapte care indică tendințe infracționale;
- c) are dificultăţi financiare serioase sau există o discordanță semnificativă între nivelul său de trai şi veniturile declarate;
- d) consumă în mod excesiv băuturi alcoolice ori este dependent de alcool, droguri sau de alte substanţe interzise prin lege, care produc dependență;
- e) are sau a avut comportamente imorale sau deviații de comportament care pot genera riscul ca persoana să fie vulnerabilă la șantaj sau presiuni;
- f) a demonstrat lipsă de loialitate, necinste, incorectitudine sau indiscreție;
- g) a încălcat reglementările privind protecţia informaţiilor clasificate;
- h) suferă sau a suferit de boli fizice sau psihice care îi pot cauza deficiențe de discernământ confirmate prin investigație medicală efectuată cu acordul persoanei solicitante;
- i) poate fi supus la presiuni din partea rudelor sau persoanelor apropiate, care ar putea genera vulnerabilități exploatabile de către serviciile de informaţii ale căror interese sunt ostile României şi aliaţilor săi.”
Din examinarea procedurilor legale putem concluziona că DGPI a făcut o „verificare de securitate” asupra chestorului Cătălin Ioniță pentru „revalidarea avizului privind accesul la informaţii clasificate”. Probabil că aspectele obținute de DGPI au dus la „identificarea unuia sau mai multor elemente de incompatibilitate”, s-a dat aviz negativ, iar ORNISS nu a prelungit certificatul.
O scurtă trecere în revistă a evoluției lui Cătălin Ioniță și a apropiaților săi ar putea dezvălui cel puțin o parte din motivele care au dus la schimbarea sa din fruntea DGA.
Tatăl chestorului Ioniță a fost direct implicat în firme ale clanului Awdi, devalizatorul RODIPET și CFR Mesagerie
Cătălin Ioniță termina în 1998 cursurile Academiei de Poliție și devenea ofiţer specialist în cadrul Serviciului de Investigarea Fraudelor din cadrul Poliţiei Sector 1. Lucrează pe Investigarea Fraudelor până în anul 2012, ajungând șeful serviciului de Investigare a Fraudelor din Poliția Sectorului 1.
În timp ce fiul se ocupa de investigarea fraudelor, tatăl său, Iordan Ioniță, se ocupa de afaceri imobiliare în asociere cu offshoruri cipriote. Este vorba despre „vehiculele ltd” folosite de frații Awdi pentru spălare de bani și devalizarea activelor RODIPET.
Cum a intrat tatăl lui Cătălin Ioniță în afaceri cu frații Awdi nu este foarte clar, pentru că procurorii DIICOT nu l-au inclus printre complicii infractorilor americano-libanezi, dar a reușit să devină unul din asociații direct implicați în suveica de firme utilizate în România.
El este un vechi apropiat al fraților Awdi și al afacerilor acestora. Spre exemplu, în anul 2002, Ioniță Iordan figureaza drept cenzor, chiar de la înființare, în societatea fraților Hassan și Mehdi Awdi, Greenland Farm SA din Otopeni. Asta era înainte de privatizarea Rodipet și de tunul de peste 35 milioane de euro dat de cei doi americano – libanezi societății române de difuzare a presei.
Ioniță Iordan acționa după un tipar bine definit în aceste firme. Intra cu dețineri mai mici de 0,01% din participații, pe care le păstra o perioadă mai mică de un an de zile. De obicei în acea perioadă apărea un alt off-shore care prelua restul și, tot atunci sau la scurt timp, Ioniță senior își vindea și el cei 0,01%. Astfel, Ioniță senior acționa ca o veritabilă ”curea de transmisie” în suveica pusă la punct de frații Awdi.
Implicarea tatălui polițistului Ioniță în uriașa operațiune de spălare de bani de care au fost acuzați ulterior frații Awdi a rămas până azi neclară sub aspect penal.
Cert este că în anul 2004, Hassan Awdi, proaspătul patron al Rodipet, obligat să respecte clauzele din contractul de privatizare al societății, a investit în chioșcuri moderne, mașini și computere noi, dar nu prin societatea RODIPET, ci printr-o altă firmă controlată tot de el, Supremo Corporation. La acea dată însă, administratorul acestei firme era nimeni altul decât Iordan Ioniță, tatăl polițistului Cătălin.
Numit ca administrator la începutul anului 2004, el apare oficial ca reprezentant al firmei Supremo Corporation SRL și pe 10 mai 2004, data la care această firmă primește 1% din acțiunile RODIPET de la o altă societate a lui Hassan Awdi, MAGNAR SYSTEMS COM SA. Ioniță avea să fie revocat din funcția de administrator al Supremo Corporation pe data de 14 ianuarie 2005.
Conform unei anchete din seria „România Furată”, prin Supremo Corporation, frații Awdi au derulat o amplă operațiune de spălare de bani. „În 2004, firma Supremo Corporation din Awdi Group ia în leasing 200 de maşini pe care i le vinde Rodipet. În mod normal, Supremo nu are voie să vândă fiindcă nu ea era proprietarul maşinilor, ci BCR Leasing. Procurorii afirmă că, un an mai târziu, printr-o inginerie financiară, aceeaşi firmă ar mai fi vândut către Rodipet aceleaşi maşini, a doua oară. Iar în anul 2006 le-ar vinde, tot ea, pentru a treia oară, tot Rodipetului. Procurorii cataloghează afacerile în interiorului grupului drept spălare de bani”.
Ioniță Iordan, tatăl „anticoruptului” Cătălin de la Poliție, reapare ca acționar în firmele fraților Awdi cu trei luni înainte ca DIICOT să declanșeze descinderile la sediile firmelor fraților Awdi și să înceapă urmărirea penală împotriva lui Hassan Awdi și a complicilor săi.
Scopul implicării lui în afacerile penale ale fraților Awdi a rămas până astăzi un mister.
Astfel, pe 22 martie 2010, Ioniță Iordan înființează SC WEST EVERY DAY SRL, cu sediul în Voluntari, județul Ilfov, el deținând 0,01% (2 parti sociale in valoare de 200 lei) din capitalul social, iar SC EVERY DAY BUSINESS IMPEX SRL – 99,99% (1.455.300 RON). Capitalul social al societății ce controla noua firmă era constituit din autoturisme, autoutilotare, motociclete, remorci și chioșcuri.
Două luni mai târziu, societatea care deținea controlul firmei cesionează toate părțile sociale către SC WESTLAND INVESTEMENTS SRL.
Cine este Westland Investments? Este firma prin care, susțin procurorii s-a decapitalizat RODIPET chiar și dupa rezilierea contractului de privatizare, din mai 2009. „(…) La trei zile după anularea privatizării, Awdi, prin interpuşi, a încheiat un contract de franşiză cu SC Westland Investment SRL, prin care se transmitea dreptul de a desfăşura activităţi de vânzare a presei în toate punctele de vânzare ale Network Press Concept. Prin acest contract s-a realizat decapitalizarea Rodipet. Practic, importante lichidităţi au fost transferate din conturile acesteia către alte societăţi deţinute sau controlate de membrii grupului Awdi, urmărindu-se ca, prin transferuri succesive, să se piardă urma banilor, susţin surse judiciare” – consemna presa vremii in urmă cu 10 ani.
Deși a fost în mijlocul acțiunii din grupul Awdi, ca acționar sau administrator al unora dintre firmele americano-libanezilor, Ioniță Iordan nu apare printre complicii lor penali. Dealtfel, conform surselor judiciare citate de presă, „probarea infracţiunilor a fost extrem de dificilă, din cauza complexităţii operaţiunilor financiare şi a implicării unor persoane care se bucură de poziţii sociale şi profesionale dintre cele mai bune”. Ioniță Iordan era tatăl șefului de serviciu al Serviciului de Investigarea Fraudelor din cadrul Poliției Sectorului 1 al Capitalei.
Tot cu trei luni înainte de începerea urmăririi penale împotriva grupului Awdi, pe 12 martie 2010, Iordan Ioniță primește de la unul dintre membrii rețelei, Mohamad Ali Awdi 1 parte socială (5%) din capitalul social al SC PROPERTY STEFAN CEL MARE FRONTAL și firma își schimbă numele în SC SPV DESERT ROSE SRL. De asemenea, Ioniță este numit și administratorul firmei în locul lui Mehdi A. Awdi. Acționarul majoritar al firmei este offshorul LOPSAN INVESTMENTS LIMITED (95%), una dintre firmele urmărite de DIICOT pentru implicarea în spălarea de bani de la RODIPET (Dosar nr.390/D/P/2006).
La fel, tot cu trei luni înainte de „prigoana” DIICOT asupra grupului Awdi, pe 23 martie 2010, tatăl polițistului mai intră, exact pe același tipar, în alte două firme ale clanului Awdi: BLACK SEA SPV BUSINESS SRL și BLACK SEA SPECIAL PURPOSE ENITY SRL. Ioniță Iordan primește 0,005%, respectiv 0,007% din capitalul social al celor două firme, reprezentând cîte 2 părți sociale, cesionate de Mehdi Awdi, respectiv Firas Awdi. Ambele firme erau controlate prin offshorul cipriot Lopsan Investments Limited, a cărui participație la capitalul social era constituită din numeroase imobile situate în municipiul Constanța (5 terenuri de peste 36,85 ha, respectiv complexul hotelier Caraiman din Mamaia).
La mai puțin de nouă luni de la aceste „intrări” în firmele fraților Awdi, are loc ieșirea din combinație a tatălui polițistului. Exitul.
Pe 24 noiembrie 2010, Ioniță Iordan și Lopsan Investments ltd își cedează deținerile la SPV DESERT ROSE SRL în favoarea firmei libaneze Zainah Holding SAL – reprezentată de Mehdi Awdi și a unui român, Florinel Fronea.
Pe 13 decembrie, Ioniță senior iese și din celellate trei firme în care fusese plasat strategic de clanul Awdi, West Every Day SRL, Black Sea SPV Business SRL și Black Sea Special Purpose Entity SRL, cedându-și părțile sociale deținute către offshorul cipriot Stalevo Holding Ltd. De menționat că offshorul Stalevo Holding ltd era un aspirator extern înființat special pentru aceasta afacere, cu două luni înainte, pe 5 octombrie 2010. Astăzi offsorul nu-i mai are la vedere nici macar pe reprezentanții ciprioți de fațadă, obișnuiți să reprezinte contra-cost orice escroc internațional.
Suveica cipriotă a clanului Awdi
În afară de escrocheria RODIPET, clanul Awdi a mai produs circa 4 milioane euro printr-o schemă derulată prin intermediul unei alte societăți controlate de familia Awdi. Este vorba despre Yourhotels SRL, dizolvată din iunie 2011, care administra câteva sute de hectare de teren, răspândite în toată ţara, cele mai mari suprafeţe aflându-se în Delta Dunării şi Constanţa. Yourhotels avea mai multe hoteluri în Bucureşti şi în staţiunile Mamaia şi Venus. Activele imobiliare ale clanului Awdi din Delta Dunării (peste 30 de hectare, situate în Grindul Chituc, din extravilanul comunei Corbu) valorau circa 25.000.000 de euro – acesta fiind preţul cerut de Hassan Awdi pentru locul unde ar fi trebuit să apară staţiunea de lux Europa. În județul Constanţa, Yourhotels SRL deținea hotelurile Caraiman din Mamaia şi Orlando din Venus, evaluate în 2008 la peste 10.000.000 euro. Prejudiciile cauzate de Awdi nu au putut fi recuperate din proprietățile imobiliare deoarece Awdi a reuşit să mute, în 2010, toate imobilele din Delta Dunării şi din staţiunile Mamaia şi Venus de pe firma Yourhotels SRL pe firmele Black Sea Special Purpose Entity și Black Sea SPV Business SRL iar de acolo, pe 15.03.2010, către offshore-ul cipriot Lopsan Investments Ltd. (o căsuţă poştală din Nicosia, al cărei reprezentant legal din România era Georges Matly Marwan, asociat cu Hassan Awdi în toate afacerile acestuia din România).
Am arătat deja mai sus modul în care, pe 23 martie, deci la 8 zile după ce activele imobiliare din județul Constanța ale clanului au fost trecute în proprietatea offshorului Lopsan Investments Ltd, Ioniță Iordan a fost plasat ca acționar de fațadă, cu doar 2 părți sociale în firmele Black Sea. Ca un făcut, pe atunci Cătălin Ioniță, fiul tatălui său, se ocupa de…. investigarea fraudelor în cel mai important sector al Capitalei.
Chestorul a fost cercetat de DNA pentru trafic de influență și fals în declarații
De asemenea, tot ca o coincidență, din perioada 2009-2010 datează și acuzațiile pentru care fiul Cătălin Ioniță a fost cercetat de DNA în perioada 2018- 2019, dosarul fiind clasat în septembrie 2019 pe motiv că faptele nu există. Polițistul Cătălin Ioniţă a fost urmărit penal pentru trafic de influenţă şi fals în declaraţii, acuzat fiind că a pretins cedarea cu titlu gratuit a unei suprafeţe de 4 hectare dintr-un teren de 18 hectare, ca să intervină pe lângă funcţionari publici. În aceeaşi cauză, a fost urmărită penal şi Petruţa Dinu, pentru cumpărare de influenţă.
„Suspectul Ioniţă Alexandru-Cătălin, în perioada 2009 – 2010 când îndeplinea funcţia de şef al Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliţiei Sectorului 1 Bucureşti, a pretins de la suspecta Dinu Petruţa (persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de aproximativ 18 hectare, în localitatea Popeşti-Leordeni, judeţul Ilfov) cedarea cu titlu gratuit a unei suprafeţe de 4 hectare din suprafaţa respectivă, promiţând în schimb că îi va determina pe funcţionarii publici cu atribuţii în acest sens să urgenteze finalizarea procedurii de punere în posesie„, preciza DNA în luna iulie 2018.
Tot DNA a precizat că partea din dosar legată de fals în declarații a fost declinată la Parchetul Curtii de Apel, după ce Ioniță ar fi trecut în declarația de avere din 2018 o suprafață de zece ori mai mică decat deținea in realitate. Chestorul Ioniță a susținut că este vorba despre o greșeală de redactare.
Astfel, pe 04.10.2019, în actualizarea unui comunicat emis cu un an în urmă, DNA preciza următoarele: „La data de 16.09.2019, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus clasarea dosarului penal sub aspectul infracțiunilor reținute în ordonanța prin care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții Ioniță Alexandru-Cătălin și Dinu Petruța, întrucât faptele nu există. După analizarea probelor administrate în cauză, nu au rezultat elemente care să ateste dincolo de orice dubiu faptul că suspectul Ioniță Alexandru Cătălin ar fi solicitat și primit suprafața de 4 hectare de teren de la suspecta Dinu Petruța (persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate) sau că ar fi achiziționat întreaga suprafață de 18,17 hectare la un preț subevaluat, în virtutea influenței pe care a lăsat să se creadă că o are asupra funcționarilor publici din cadrul Prefecturii Ilfov și Primăriei localității Popești-Leordeni, astfel încât să îi poată determina pe aceștia să urgenteze eliberarea unui titlu de proprietate și punerea în posesie a suspectei Dinu Petruța cu suprafața achiziționată de acesta în anul 2015.
Totodată, procurorii anticorupție au dispus disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare a acesteia sub aspectul săvârșirii de către suspectul Ioniță Alexandru Cătălin a infracțiunii de fals în declarații, în formă continuată, în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Prin aceeași ordonanță s-a mai dispus disjungerea cauzei și constituirea unui dosar separat la Direcția Națională Anticorupție în vederea continuării cercetărilor privind suspiciunea unor presupuse fapte de corupție”.
Polițistul antifraudă a încasat aproape un milion de euro din închirierea unei locuințe
Un alt aspect de luat în seamă îl reprezintă situația financiară a lui Cătălin Ioniță. Doar o scurtă trecere în revistă a declarațiilor sale de avere depuse din 2009 până în prezent relevă venituri consistente obținute din chirii, veniturile având fluctuații semnificative și mai greu de înțeles. Sursa acestor venituri o constituie firma Wolters Klower SRL, care de ani buni a închiriat un imobil de la Cătălin Ioniță.
Între 2009 și 2019, veniturile din chirii obținute de Cătălin Ioniță se ridică la circa 3,9 milioane lei.
Cum gustul pentru afaceri imobiliare rămâne în familie, până la jumătatea lui 2018 chestorul Cătălin Ioniţă a fost co-proprietar, alături de mama şi de soţia sa, pe un teren din Capitală pentru care a solicitat avize în vederea construirii unei clădiri de patru etaje.
Strategic, la puţin timp după ce a revenit la conducerea DGA, el i-a donat mamei sale cota deținută de 25% din teren.
În data de 8 martie 2018, pentru acest teren situat pe Şoseaua Mihai Bravu, aproape de Pasajul Muncii, s-a emis o autorizaţie de construire pentru „IMOBIL FUNCTIUNE MIXTĂ – servicii şi locuire şi organizare de execuţie”. Cei care au solicitat autorizaţia sunt Cătălin Ioniţă, soţia şi mama acestuia, la acel moment co-proprietari ai terenului. În 30 octombrie 2018, pentru acest teren este emis, de această dată doar la solicitarea mamei chestorului Ioniţă, un certificat de urbanism pentru „împrejmuire teren în regim provizoriu pentru realizarea lucrărilor de organizare de şantier a imobilului cu funcţiune mixtă, Rh propus= 2S+P+4E+Et tehnic”. Demersurile pentru obţinerea autorizaţiei au fost începute de Cătălin Ioniţă încă din 2016, serviciile de specialitate ale Primăriei sectorului 3 aprobând, în august 2016, Planul urbanistic de detaliu pentru „imobil cu funcţiuni mixte 2S+P+4E+Et tehnic”.
About The Author
