Președintele Klaus Iohannis a prezentat marți un „decalog” privind planul său pentru viitorul NATO, într-un editorial semnat de el și publicat de Politico, după ce și-a anunțat oficial candidatura pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice.
Iată, mai jos, editorialul semnat de candidatul Klaus Iohannis, sub titlul
Președintele României: O viziune pentru viitorul NATO
”Timp de 75 de ani, NATO a reușit cu succes să descurajeze agresiunile și să asigure pacea în zona euro-atlantică, sprijinind în același timp democrația și libertatea în Europa și America de Nord.
NATO a avut un rol esențial în protejarea și promovarea intereselor noastre de securitate și a valorilor noastre comune – cele ale democrației, libertăților individuale și statului de drept – așa cum sunt consacrate în Tratatul Atlanticului de Nord. Mai mult, atracția sa gravitațională a dus la valuri succesive – și reușite – de extindere, subliniind relevanța sa continuă pentru toți cei care doresc să trăiască în libertate și securitate.
Solidaritatea, unitatea și coeziunea sunt pietrele de temelie ale NATO, potrivite pentru un mediu în continuă evoluție, datorită deceniilor de transformări și adaptări semnificative. Mergând înainte, obligația transatlantică este și va continua să fie în centrul ei, susținută de angajamentul ferm consacrat în clauza de apărare colectivă a articolului 5 din Tratatul de la Washington.
Cu toate acestea, astăzi ne confruntăm cu amenințări și provocări din toate direcțiile, inclusiv întoarcerea războiului pe continentul european – o realitate pe care o considerasem pentru totdeauna retrogradată în paginile istoriei. Una dintre lecțiile importante pe care le-am învățat este că, cu cât Europa este mai puternică în cadrul NATO, cu atât întreaga Alianță devine mai sigură. În acest scop, recentele aderări ale Finlandei și Suediei au dovedit vitalitatea NATO – și că ușa noastră rămâne deschisă.
NATO are puterea și capacitatea necesare pentru a depăși orice obstacol și vom face acest lucru bazându-ne pe angajamentele, realizările noastre și, nu în ultimul rând, pe unitatea noastră de valori. Dar, pe măsură ce lumea noastră devine mai complexă și mai imprevizibilă, NATO trebuie, de asemenea, să se schimbe și să se adapteze.
Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a spulberat pacea și a modificat grav mediul nostru de securitate, reverberând dincolo de limitele zonei euro-atlantice. Și Rusia va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa Alianței în viitorul apropiat.
Terorismul, instabilitatea omniprezentă, concurența strategică în creștere și avansarea autoritarismului – toate acestea sfidează interesele și valorile NATO. Acțiunile maligne ale statelor și ale actorilor non-statali deopotrivă au un efect perturbator asupra structurii interne a societăților noastre. Între timp, erodarea arhitecturii de control al armelor, de dezarmare și de neproliferare, pe care o construim de ani de zile, subminează și mai mult stabilitatea noastră strategică.
Pentru a aborda acest spectru larg de amenințări și provocări, NATO trebuie să fie echipată corespunzător. Scopul cheie al Alianței este de a asigura apărarea colectivă a tuturor Aliaților prin îndeplinirea celor trei sarcini principale ale sale: descurajare și apărare, prevenirea și gestionarea crizelor și securitatea cooperativă. Ca atare, bazându-ne pe adaptarea politică și militară în curs, trebuie să facem NATO și mai puternică.
Pentru a realiza acest lucru, propun un decalog pentru NATO:
- În primul rând, vom accelera îndeplinirea celor trei sarcini principale ale Alianței. Vom consolida descurajarea și apărarea, în conformitate cu deciziile de la Madrid și Vilnius, și ne vom adapta postura noastră multidomeniu, inclusiv mobilitatea militară, la complexitatea mediului actual. Puterea și descurajarea merg mână în mână, iar consolidarea primei o va alimenta pe cea de-a doua. În prezent, frontierele noastre estice și sudice sunt cele mai expuse la amenințări, iar acestea trebuie să fie consolidate în consecință și în întregime. În plus, nu trebuie să uităm de Marea Nordului și de Balcanii de Vest, deoarece importanța lor pentru securitatea noastră este incontestabilă. În continuare, vom intensifica cooperarea cu partenerii noștri, construind o agendă de parteneriat mai ambițioasă. Cei care sunt vulnerabili și în pericol au nevoie de rezultate concrete și în timp util. Cei din vecinătatea noastră sudică au nevoie de implicarea, de sprijinul și de dialogul nostru constant. Iar partenerii noștri cu idei similare – în primul rând cei din Indo-Pacific – vor fi primii cu care vom colabora pentru a susține dreptul internațional și a ordinii bazate pe reguli. Apoi, vom dezvolta în continuare prevenirea și gestionarea crizelor ca instrumente de promovare a securității și stabilității în regiunile de interes strategic pentru Alianță.
- Nimic nu este mai important astăzi decât să ne asigurăm că Ucraina învinge în lupta sa existențială, iar noi putem face acest lucru oferind tot sprijinul necesar, oricât de mult timp ar fi necesar. Avem, de asemenea, obligația morală, politică și strategică de a ne asigura că Ucraina avansează în mod constant pe drumul său către viitoarea aderare la NATO, precum și către aderarea la UE.
- Trebuie să îmbunătățim interoperabilitatea și să dezvoltăm rapid o bază industrială de apărare puternică în întreaga Alianță. Acest lucru ar servi obiectivelor complementare de refacere a stocurilor, de creștere a capacităților noastre de descurajare și apărare, precum și furnizare de asistență Ucrainei. De asemenea, vom încuraja o industrie europeană de apărare mai puternică și mai capabilă, care să fie complementară și interoperabilă cu NATO.
- În timp ce am rămas în urmă cu finanțarea apărării, beneficiind de ceea ce am crezut a fi un dividend al păcii veșnice timp de mulți ani, acest lucru nu mai este posibil. Cu toții trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a ajunge cât mai curând posibil la minimul de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare și să investim cel puțin 20% în echipamente majore. Finanțarea adecvată trebuie să fie, de asemenea, orientată spre rezultate și însoțită de creșteri ale eficienței.
- Având în vedere că amenințările cu care ne confruntăm astăzi depășesc dimensiunea militară, trebuie să asigurăm o reziliență mai puternică pentru Alianță și membrii săi, contracarând amenințările hibride și cibernetice și protejând infrastructura critică.
- Întrucât o alianță mai puternică este una în care unitatea, solidaritatea și legătura transatlantică funcționează în paralel, consolidându-se reciproc, ne vom concentra mai mult asupra consultărilor și coordonării politice. Aceasta va include contribuții din partea tuturor organismelor NATO relevante, pe baza unui dialog consolidat între structurile politice și militare.
- Putem și trebuie să facem mult mai mult pentru a consolida parteneriatul strategic NATO-UE. Afinitatea naturală dintre aceste două organizații și multitudinea de interese pe care le împărtășim ne obligă să consolidăm dinamica relației noastre, bazându-ne pe combinația potrivită de implicare la nivel înalt, cooperare instituțională și dialog.
- Confruntându-ne în fața realității tehnologiilor emergente și disruptive, a inteligenței artificiale și a calculului cuantic, NATO poate rămâne înaintea acestora doar accelerând transformarea sa digitală și prin creșterea investițiilor în inovare. Cu toate acestea, trebuie să facă acest lucru, abordând în același timp schimbările climatice și implicațiile acestora asupra securității. Trebuie să îmbunătățim în mod semnificativ apărarea cibernetică, ceea ce va adăuga și mai multă forță posturii noastre. Și, în calitate de Alianță bazată pe valori, trebuie să investim cu seriozitate în toate componentele agendei de securitate umană, păstrând demnitatea și incluziunea în centrul nostru.
- Ca o completare importantă a posturii de descurajare și apărare a Alianței, trebuie să consolidăm, de asemenea, rolul cheie al NATO ca forum de consultare, coordonare și pregătire în domeniul controlului armelor, dezarmării și neproliferării.
- Adaptarea continuă a Alianței noastre trebuie să fie însoțită de o privire introspectivă asupra propriilor noastre metode de lucru. În calitate de principali promotori ai agendei NATO, aliații sunt cei care vor decide asupra noilor modalități de desfășurare a deliberărilor și de pregătire a deciziilor, asigurând în același timp o reprezentare geografică echilibrată.
A sosit momentul să pregătim NATO pentru viitor”.
Iohannis a anunţat, într-o declaraţie de presă susţinută marţi la Cotroceni, că a hotărât să intre în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO şi a argumentat că decizia are la bază performanţa României, experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de preşedinte al României, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, şi în special regiunea noastră, şi angajamentul său ferm faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale NATO.
Anunţul şefului statului vine la puţin timp după apariţia informaţiei potrivit căreia România a notificat aliaţii din NATO că intenţionează să-l propună pe Klaus Iohannis pentru funcţia de secretar-general al Alianţei şi în contextul în care premierul olandez demisionar Mark Rutte beneficiază de o puternică susţinerea pentru a-i urma lui Jens Stoltenberg la şefia Alianţei Nord-Atlantice.
About The Author
