Parlamentul ungar a ratificat luni aderarea Suediei la NATO, ultima etapă pentru această ţară nordică ce şi-a exprimat dorinţa de a adera la Alianţa Nord-Atlantică după declanşarea de către Rusia a invaziei în Ucraina în urmă cu doi ani, relatează AFP.
Candidatura Suediei a fost aprobată cu o majoritate covârşitoare de voturi (188 dintr-un total de 199), după aproape doi ani de aşteptare.
Premierul suedez Ulf Kristersson a salutat luni o „zi istorică” după ratificarea de către Ungaria a aderării Suediei la NATO, ceea ce deschide uşa pentru intrarea ţării scandinave în Alianţa Nord-Atlantică.
„Astăzi este o zi istorică”, a scris prim-ministrul suedez pe reţeaua X (ex-Twitter).
„Suedia este pregătită să îşi asume responsabilităţile în materie de securitate euroatlantică”, la aproape doi ani de la începerea procesului de aderare, a adăugat el.
Aşteptarea a fost lungă, iar drumul nu a fost chiar lin pentru Suedia: tratativelor cu Turcia, încheiate cu un vot pozitiv în ianuarie, li s-au adăugat tergiversările premierului naţionalist ungar Viktor Orban, reaminteşte AFP.
În deschiderea sesiunii parlamentare, Orban a salutat recenta vizită a omologului său suedez la Budapesta, calificând-o drept un pas esenţial pentru construirea „unei relaţii echitabile şi respectuoase între cele două ţări”, dincolo de „diferenţele de opinie”.
„Intrarea Suediei în NATO va consolida securitatea Ungariei”, a adăugat el.
Orban îşi dăduse acordul de principiu de mult timp, dar – înainte de a finaliza procesul – a cerut „respect” din partea Stockholmului, după ani de zile de „denigrare” a politicilor sale.
Pentru a pecetlui această nouă cooperare, Ungaria a anunţat vineri achiziţionarea a patru avioane de vânătoare din Suedia pentru a-şi consolida flota actuală de 14 avioane Gripen.
Protocolul de aderare a Suediei, care necesită unanimitatea membrilor Alianţei Nord-Atlantice, se afla în suspensie din mai 2022.
După ratificarea de către parlamentul Ungariei, legea ar urma să fie promulgată de către preşedintele ungar în următoarele zile.
Suedia va putea apoi să îşi depună la Washington „instrumentul de aderare”, în conformitate cu tratatul NATO, pentru a deveni cel de-al 32-lea membru.
În cazul Finlandei, de exemplu, Ankara a dat undă verde la 30 martie 2023, iar ţara nordică a depus documentul la 4 aprilie, aderând astfel la Alianţă la cinci zile după votul din Turcia.
Suedia şi-a anunţat candidatura la NATO pe fondul ofensivei ruse în Ucraina, în acelaşi timp cu Finlanda.
Regatul scandinav a pus astfel capăt politicii sale de neutralitate adoptată după încheierea războaielor napoleoniene în secolul al XIX-lea, apoi politicii de nealiniere militară, de la sfârşitul Războiului Rece.
De la o lună la alta, Ungaria nu a încetat să amâne ratificarea candidaturii Suediei, invocând de fiecare dată pretexte diferite, notează AFP.
Unii experţi au văzut o strategie de şantaj pentru a obţine concesii din partea UE şi deblocarea unor fonduri de miliarde de euro îngheţate în prezent, în timp ce alţii au văzut un semn al apropierii lui Viktor Orban de preşedintele rus Vladimir Putin şi de şeful statului turc Recep Tayyip Erdogan.
Cert este că putinistul Orban s-a declarat de acord cu ratificarea tratatului de aderare a Suediei la NATO în ziua în care a obținut semnătura suedezilor pe contractul de extindere cu 4 bombardiere Gripen a flotei de avioane suedeze pe care ungurii le exploatează în leasing pentru încă doi ani, până vor reuși să le achite integral.
Viktor Orban a aplicat în cazul Suediei aceeași formulă de șantaj folosită de președintele turc Recep Tayyp Erdogan, care a amânat vreme de aproape doi ani semnarea tratatului de aderare a Suediei la NATO pe motive inventate. Motivul real al dictatorului turc a fost refuzul administrației americane de a livra Turciei avioanele de luptă F-16 și de a-i moderniza celelalte 80 de aeronave existente în flota aeriană. La scurt timp după ratificarea aderării Suediei la NATO, SUA au aprobat contractul pentru livrarea a 40 de avioane F-16 către Turcia, plus cel de modernizare pentru celelelate aeronave.
Ungaria, care avea deja în exploatare, în regim leasing, 14 bombardiere suedeze Gripen, ce urmează a intra în proprietatea Forțelor Aeriene Maghiare abia în 2026, intenționa să-și extindă flota cu alte aeronave noi, numai că întâmpina dificultăți. Prin urmare, a decis să șantajeze la drumul mare guvernul suedez până când, pus în fața perspectivei unui posibil conflict cu Rusia Teroristă, acesta din urmă a cedat și a fost de acord cu reluarea ”cooperării” militare cu Ungaria. Așa a apărut anunțul privind vânzarea către Ungaria a celor 4 bombardiere suedeze.
Desigur, putinistul autoritarist de la Budapesta a avut grijă să nege șantajul, susținând că acordul de apărare semnat cu Suedia nu a avut rolul decisiv în ratificarea aderării la acestei țări la NATO: „Acesta nu este un acord de afaceri, un business deal de tipul apartenenţă NATO contra aeronave Gripen”, a subliniat Orbán.
Desigur, pentru analistul Mate Szalai, premierul ungar pune mai presus de toate interesele naţionale. „A mers cât de departe a putut”, oprindu-se la timp „pentru a nu provoca probleme grave comunităţii transatlantice”, a declarat el pentru AFP. La fel cum a blocat timp de luni de zile un ajutor crucial pentru Ucraina, înainte de a ceda la începutul lunii februarie, sub presiunea partenerilor săi europeni.
Adoptând o astfel de poziţie, Orban ar vrea să demonstreze că mica sa ţară, cu mai puţin de 10 milioane de locuitori, contează şi „nu trebuie subestimată”, potrivit acestui cercetător de la Universitatea Ca’ Foscari din Veneţia, potrivit AFP.
Viktor Orban nu culege „niciun rezultat tangibil în materie de politică externă”, dar această atitudine de „confruntare” pe scena internaţională îi serveşte la „menţinerea popularităţii acasă”. Cu riscul de a fi prins în propriul joc: Ungaria a ratificat aderarea Finlandei cu trei zile înaintea Turciei, dar de data aceasta este ultima, în pofida promisiunilor sale, remarcă agenţia franceză de presă.
Aderarea Suediei la NATO va face Alianţa Nord-Atlantică „mult mai puternică”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o primă reacţie după unda verde primită de Suedia de la Budapesta.
„Salut votul parlamentului ungar de ratificare a aderării Suediei la NATO. Acum că toţi aliaţii au aprobat acest lucru, Suedia va deveni cel de-al 32-lea aliat al NATO. Aderarea Suediei ne va face pe toţi mai puternici şi mai siguri”, a subliniat Stoltenberg într-un mesaj transmis prin reţeaua X.
Într-o altă reacţie, cancelarul german Olaf Scholz a declarat luni că aderarea Suediei la NATO va „consolida” „securitatea Europei şi a lumii”. „Calea este liberă pentru Suedia în NATO. Este o victorie pentru toţi. Această decizie consolidează alianţa noastră de apărare şi, odată cu ea, securitatea Europei şi a lumii”, a declarat el într-un mesaj publicat tot pe X.
De asemenea, preşedintele francez Emmanuel Macron a transmis Suediei un mesaj de felicitare cu această ocazie.
About The Author
