Introducerea unui nou indice pentru credite cu dobândă variabilă acordate în lei, propus de ministerul Finanțelor, va conduce, pentru creditele nou acordate, la creşterea marjei de dobândă care intră în componenţa dobânzii variabile, sunt de părere reprezentaţii Asociaţiei Credere pentru Informarea, Consilierea şi Educarea Consumatorilor.
„Asociaţia Credere priveşte cu deosebită îngrijorare asupra intenţiei Guvernului României de a introduce un nou indice de referinţă pentru creditele cu dobânda variabilă acordate în lei, prin adoptarea unui Proiect de Ordonanţă de Urgenţă care vizează modificarea principalelor acte normative în materie de creditare: Ordonanţa de Urgenţă nr. 50/2010 privind creditele de consum şi Ordonanţa de Urgenţă nr. 52/2016 privind creditele ipotecare. Aceste modificări ar urma să fie adoptate în prima şedinţă de Guvern din această săptămână, la pachet şi în strânsă legătură cu modificările aduse taxei aplicate pe activele financiare ale băncilor”, spun oficialii asociației.
Potrivit Proiectului de Ordonanţă de Urgenţă publicat de MFP, indicele de referinţă ROBOR va continua să se aplice contractelor de credit în lei cu dobânda variabilă, aflate în derulare, în timp ce pentru noile contracte de credit va apărea un nou indice de referinţă, nenumit, care ar trebui să asigure un grad mai mare de transparenţă şi predictibilitate pentru consumatori.
Consumatorii care au un contract de credit în derulare vor putea beneficia de trecerea la noul indice de referinţă doar dacă refinanţează respectivul credit, ceea ce presupune nu doar o reanalizare a situaţiei veniturilor consumatorilor şi reevaluarea garanţiilor (dacă este cazul), dar şi costuri suplimentare însemnate care ţin de procesul de refinanţare.
„Apreciem că măsura propusă de către Ministerul Finanţelor Publice va conduce, pentru creditele nou acordate, la creşterea marjei de dobândă care intră în componenţa dobânzii variabile, întrucât băncile vor sesiza oportunitatea de a îşi consolida profitul, prin includerea în marja de dobândă a diferenţei pozitive dintre indicele de referinţă ROBOR şi noul indice de referinţă propus de către Ministerul Finanţelor Publice. În contextul în care oficialii Băncii Naţionale a României aveau în vedere posibilitatea de a modifica metoda de calcul a indicelui ROBOR – stabilită prin norme şi regulamente emise de BNR – şi având în vedere discuţiile din spaţiul public care evocă nereguli în privinţa stabilirii acestui indice prin raportare la cotaţii, nu înţelegem raţiunea pentru care nu s-a ajuns la un consens interinstituţional, între Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice, astfel încât metoda de calcul a indicelui ROBOR să fie modificata prin corectarea normelor şi regulamentelor BNR”, afirmă reprezentanţii Asociaţiei Credere pentru Informarea, Consilierea şi Educarea Consumatorilor.
Cu alte cuvinte, indicele ROBOR ar fi fost păstrat pentru toate contractele de credit în lei cu dobânda variabilă (inclusiv cele în derulare), iar transparenţa ar fi fost asigurată prin trecerea de la metoda de calcul bazată pe cotaţii la cea bazată pe tranzacţii.
În această ipoteza, modificările la cele două ordonanţe de urgenţă nu ar mai fi fost necesare, iar contractele în derulare, de principiu, s-ar fi modificat de drept, cu impact pozitiv asupra consumatorilor şi fără a afecta interesele băncilor.
„Considerăm că, din perspectiva consumatorilor, ar trebui să analizăm cu mare atenţie de ce băncile din România au preferat să lege dobânda variabilă pentru creditele în lei exclusiv de indicele de referinţă ROBOR, în detrimentul dobânzii de referinţă publicate de BNR (actualmente dobânda de politica monetară), în contextul în care dispoziţiile Ordonanţei de Urgenţă nr. 50/2010 şi Ordonanţei de Urgenţă nr. 52/2016 prevăd ambele posibilităţi de compunere a dobânzii variabile pentru un contract de credit în lei. Având în vedere ca Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă are o componentă vizibila care ţine de protecţia consumatorilor, ne exprimăm speranţa ca Guvernul României va ţine seama de poziţia exprimata de asociaţia noastră şi, totodată, ne manifestăm intenţia de a participa la orice discuţie ori dezbatere care vizează acest proiect, alături de profesioniştii din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi orice alţi actori interesaţi de subiect”, menţionează Asociaţia Credere.