Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege referitor la prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi alte substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive. Potrivit acestuia, șoferii prinşi băuţi sau drogaţi la volan pot rămâne până la 10 ani fără permis auto. De asemenea, pentru acești șoferi instanțele nu vor mai putea dispune amânarea executării pedepsei.
Proiectul a fost inițiat după accidentul de la 2 Mai, în care doi tineri și-au pierdut viața după ce au fost loviți de un șofer aflat sub influența drogurilor.
Prevederile esențiale ale proiectului constau în câteva modificări aduse Codului Penal:
- Articolul 66 din Cod este modificat astfel încât pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi să ajungă până la 10 ani pentru cazurile în care instanța dispune interzicerea dreptului de a conduce anumite categorii de vehicule. Pentru toate celelalte infracțiuni, interzicerea exercitării unor drepturi nu poate depăși 5 ani.
- Articolul 83 este completat cu încă un alineat care prevede că, pentru infracțiunile de conducere fără permis sau sub influența alcoolului sau a altor substanțe, instanțele nu vor mai putea dispune amânarea executării pedepsei. Potrivit legislației penale, amânarea se dispune pentru condamnările care nu depășesc 2 ani de închisoare, pentru persoane care nu au mai fost condamnate penal și care își dau acordul pentru muncă în folosul comunității. Termenul de supraveghere este de 2 ani, astfel că amânarea pedepsei este o procedură chiar mai favorabilă condamnatului decât suspendarea, care are condiții mult mai restrictive și termene mai lungi de supraveghere.
„Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/1 alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi persoana aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere”, se arată în document.
Alte modificări vizează actul normativ prin care este combătut consumul noilor substanțe psihoactive (NSP), așa-numitele „etnobotanice”, anume Legea 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile a avea efecte psihoactive.
Astfel, sunt introduse pedepse clare pentru o serie de fapte care nu erau prevăzute în Legea 194/2011. Anume, punerea la dispoziție a unui imobil pentru consumul de „substanțe suceptibile de a avea efecte psihoactive” sau tolerarea consumului într-un imobil, indiferent dacă este vorba de proprietar sau chiriaș, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani. Aceeași pedeapsă va fi aplicată și pentru „administrarea sau remiterea, fără rețetă medicală, de produse susceptibile a avea efecte psihoactive”.
„Procurorul poate dispune, atunci când apreciază necesar pentru soluţionarea cauzei, evaluarea consumatorului de droguri în scopul includerii acestuia în circuitul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, în raport de circumstanţele personale ale consumatorului şi de împrejurările concrete în care a fost comisă fapta şi dacă acesta nu se află în mod voluntar inclus într-un astfel de circuit integrat de asistenţă. În cazul consumatorilor minori, evaluarea este obligatorie. Evaluarea consumatorului se realizează cu consimţământul acestuia de către centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog. În funcţie de concluziile raportului de evaluare întocmit de centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, în termen de 5 zile de la primirea acestuia, procurorul dispune, cu acordul scris al consumatorului, includerea acestuia în programul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri”, prevede proiectul.
În situaţia în care consumatorul, până la emiterea raportului de evaluare, face dovada înscrierii voluntare într-un circuit de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, procurorul dispune trimiterea raportului de evaluare către centrul sau, după caz, unitatea medicală care acordă asistenţă consumatorului în vederea reevaluării programului individual al acestuia.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.
About The Author
