- Horațiu Potra, capul tentativei de lovitură de stat din decembrie 2024, a fost prins și arestat de autorități pe Aeroportul Internațional din Dubai, Emiratele Arabe Unite.
- Mercenar cu trecut de legionar străin și contractor militar în Africa, Potra este omul pe care presa l-a supranumit „Prigojinul de Mediaș”: apropiat al candidatului Kremlinului, Călin Georgescu, și lider al unei rețele paramilitare menite, potrivit procurorilor, să deturneze protestele de la București într-o insurecție violentă.
- Rechizitoriul arată că planul său urmărea haosul în stradă și schimbarea regimului politic prin forță, cu bani negri, arsenal greu și rețele de propagandă conectate direct la Moscova.
Horațiu Potra, în vârstă de 55 de ani, era urmărit internațional după ce pe 28 februarie 2025 fusese emis pe numele său un mandat de arestare preventivă în lipsă. A fost prins pe Aeroportul Internațional din Dubai, în baza unei alerte transmise de autoritățile române, și urmează să înceapă procedurile de extrădare. Cazul său nu e simplu: între România și Emiratele Arabe Unite nu există tratat de extrădare, însă Parchetul General și Ministerul Justiției caută soluții prin înțelegeri bilaterale.
Cine este Horațiu Potra
Horațiu (Horatiu) Potra este un personaj controversat din viața publică românească, descris în rechizitoriul Parchetului General drept fost luptător în Legiunea Străină franceză, lider al unui aparat privat de securitate și coordonator de activități de mercenariat în teatre de conflict din Africa. Potra a condus Asociația Românilor care au activat în Legiunea Franceză (RALF), prin care, potrivit procurorilor, intermedia contracte de securitate și organiza antrenamente în diverse regiuni.
Potrivit informațiilor din dosar, Potra este legat de misiuni și contracte de tip „contractor privat” în Congo și alte zone africane, fiind menționat de procurori ca persoana care „a dus” zeci — chiar sute — de foști militari români pentru a sprijini armata locală, iar rechizitoriul reține pregătirea unor „instructori pe linia pregătirii militarilor congolezi”. Aceste elemente sunt folosite de anchetă pentru a caracteriza experiența sa militară și capacitatea de a coordona un grup paramilitar.
Pe plan intern, Potra a încercat să își construiască și o prezență politică locală: a candidat la alegerile locale din municipiul Mediaș și a apărut în spațiul public ca figură cu orientări național-conservatoare; în dosar apar mențiuni despre implicarea sa în campanii electorale și negocieri politice locale.
În actul de acuzare sunt menționate antecedentele penale ale lui Potra, inclusiv o condamnare cu suspendare pentru deținere ilegală de arme și implicarea în dosare anterioare, între care unul de amenințare clasat prin retragerea plângerii. În spațiul public și în articole de presă anterioare au fost semnalate și episoade legate de organizarea unor tabere cu caracter paramilitar, detalii care conturează un istoric de activități controversate.
În urma perchezițiilor domiciliare la imobilele sale din Mediaș au fost ridicate sume importante de bani și bunuri de valoare (aproximativ 5,5 milioane de dolari în numerar – în cele două percheziții ale autorităților – și lingouri de aur), precum și un inventar de armament și muniții care, potrivit rechizitoriului, depășește în mod clar o simplă colecție privată: lansatoare, arme lungi și scurte de diferite calibre, mii de cartușe, grenade pentru lansatoare portabile și explozibili. Rechizitoriul enumeră pe larg probele găsite în locuințele și seifurile controlate de anchetatori.
Ancheta plasează aceste resurse în context: procurorii susțin că banii și arsenalul ar fi putut alimenta nu doar o campanie electorală, ci și operațiuni cu caracter anticonstituțional. Rechizitoriul descrie modul în care bunurile (inclusiv bani, aur și arme) erau depozitate în mai multe locații, uneori ascunse în perete fals sau în seifuri, lucru invocat de procurori ca indicator al pregătirii unor acțiuni coordonate.
Potra apare în rechizitoriu și în legătură directă cu planificarea incidentelor din 7–8 decembrie 2024: ancheta reține întâlniri în condiții clandestine (Ciolpani, Mediaș), deplasări și organizarea unor coloane de oameni și vehicule cu echipamente, iar martori și probe tehnice (relee telefonice, rezervări hoteliere, trasee) figurează în materialul probator ca elemente care leagă persoana sa de tentativa de a deturna protestele în direcția unei acțiuni violente coordonate.
Pe măsură ce dosarul a fost făcut public, declarațiile oficiale au adăugat elemente la portretul său mediatic: procurorul general al României a afirmat public că există date potrivit cărora Potra ar fi făcut demersuri pentru a obține azil politic în Federația Rusă.
În fața instanței, Potra figurează ca inculpat într-un dosar de mare complexitate — trimis în judecată pentru fapte care, potrivit procurorilor, merg de la organizare de grup infracțional și deținere ilegală de arme și explozivi, până la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale. Rechizitoriul tratează cazul ca pe o combinație de componentă paramilitară (forță brută, antrenament, armament) și componentă informațională (utilizarea rețelelor și a canalelor de propagandă), şi pune în legătură resursele ridicate cu planurile de destabilizare descrise în anchetă.
Relația cu Rusia și cu candidatul ei, Călin Georgescu
Rechizitoriul Parchetului General menționează deplasări la Moscova în 2023 și 2024, fotografii făcute la Ambasada Rusiei și probe informatice privind rezervări de hotel pe numele său în capitala rusă. În același timp, campania lui Călin Georgescu – candidatul „anti-sistem” – era susținută de un ecosistem de propagandă pro-rusă: site-urile „Pravda România”, portaluri doppelganger cu servere în Federația Rusă și rețele de TikTok coordonate din străinătate.
Rolul lui Potra a fost dublu: asigurare de gardă personală pentru Georgescu și organizator al unei rețele paramilitare, pregătită să acționeze la București, pentru schimbarea regimului. În plus, procurorii au identificat că a finanțat direct campania: i-a pus la dispoziție un Mercedes GLE, i-a plătit chiria la apartamentul de lux și a distribuit sume cash dintr-un fond de peste 1,3 milioane de dolari găsit ulterior la percheziții.
Planul pentru 8 decembrie 2024: o insurecție urbană
Totul a început pe 7 decembrie, la Ciolpani, unde Potra s-a întâlnit „în condiții de clandestinitate” cu Călin Georgescu, după decizia Curții Constituționale de a anula primul tur al prezidențialelor. Acolo s-a stabilit ca rețeaua paramilitară să folosească protestele pașnice de a doua zi din București pentru a provoca haos, în încercarea de a bloca exercitarea puterii de stat și de a forța o schimbare de regim.
Seara, la Mediaș, Potra a adunat 21 de oameni, inclusiv pe fiii săi, Dorian și Alexandru-Cosmin. Grupul urma să plece spre Capitală cu șapte mașini încărcate cu arme albe, spray-uri, pistoale și materiale pirotehnice de mare putere (categoria F4, rezervată doar profesioniștilor). Procurorii arată că arsenalul includea aruncătoare de grenade, pistoale-mitralieră, mii de cartușe, 40 de grenade de mână și explozibili.
În noaptea de 7/8 decembrie, coloana a fost interceptată de poliție la Balotești, Săftica și Mănești. În Mercedesul lui Potra s-a găsit un pistol, un articol pirotehnic F4 și mai multe arme albe; în alte mașini au fost descoperite cutii cu zeci de petarde de mare putere.
Mercenarul Kremlinului
Definit de presa internațională drept „Prigojinul de Mediaș”, Horațiu Potra și-a câștigat această etichetă nu doar prin trecutul său de legionar străin și mercenar, ci și prin proximitatea constantă față de interesele rusești. Procurorii români au documentat deplasările la Moscova și conexiunile cu Ambasada Federației Ruse, toate indicând un profil conectat la mediile de influență ale Kremlinului.
Sprijinul său pentru Georgescu a însemnat nu doar protecție personală, ci și sprijin financiar direct. În paralel, pe frontul digital, Potra și rețeaua sa au promovat clipuri instigatoare la violență, preluate și amplificate de canale rusești pe Telegram și de presa din spațiul CSI, sincronizându-se perfect cu agenda Kremlinului: destabilizarea României prin haos intern și subminarea relației cu partenerii occidentali.
Un element nou, menționat public de procurorul general Alex Florența, adaugă o dimensiune geopolitică suplimentară:
„Există date certe care rezultă din anchetă că, în acest moment, Horațiu Potra face demersuri în legătură cu autoritățile din Rusia pentru obținere de azil.”
Florența a precizat că nu există încă o cerere oficială, dar ancheta confirmă demersuri pentru azil politic în Federația Rusă.
Deși rechizitoriul Parchetului General nu menționează afilierea directă la gruparea Wagner, comparația cu Prigojin nu este întâmplătoare. Arsenalul greu descoperit la Mediaș și modul de operare al grupului paramilitar condus de Potra reproduc tiparul „Wagner”: utilizarea mercenarilor, combinația între forță directă și propagandă digitală, cu un obiectiv final comun – destabilizarea unui stat suveran.
Componenta informațională: războiul psihologic
În paralel, Potra a lansat clipuri video cu retorică radicală, apelând la „revoluție” și la „legarea de stâlp” a politicienilor. Mesajele sale, diseminate pe Facebook și Telegram, au fost amplificate de infrastructuri pro-ruse, dar și de două rețele de conturi TikTok închise ulterior de platformă. Una dintre ele ajunsese la peste 27.000 de conturi active, cu milioane de vizualizări, făcând ca hashtagurile lui Georgescu să intre în trending global.
East StratCom Task Force, unitatea de combatere a dezinformării din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), a semnalat riscuri de securitate după viralizarea unui videoclip în care un bărbat în uniformă militară – identificat ca Horațiu Potra – cerea ieșirea în stradă și violențe împotriva autorităților. Clipul a fost redistribuit masiv pe canale rusești și moldovenești, devenind instrument de mobilizare și de panică.
Ce urmează
Horațiu Potra va fi judecat pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, deținere ilegală de arme și explozivi, instigare publică și organizare de grup infracțional. Procurorii spun că tentativa din decembrie 2024 nu a fost un incident izolat, ci o operațiune hibridă, cu o componentă paramilitară și una informațională, gândită după tiparul Moscovei.
Reținerea sa la Dubai închide cercul unui dosar care amestecă mercenariatul, influența geopolitică, bani negri și manipulare digitală. România se confruntă, pentru prima dată după 1989, cu o tentativă documentată de lovitură de stat, iar în centrul acesteia se află un mercenar cu experiență internațională și conexiuni documentate cu mediile rusești.
Cronologia tentativei de lovitură de stat
- 7 decembrie 2024, dimineața – Întâlnire conspirativă la Ciolpani, între Horațiu Potra și Călin Georgescu. Se pune la cale deturnarea protestelor.
- 7 decembrie 2024, seara – Întâlnire la Mediaș: Potra adună 21 de oameni, printre care fiii săi, și organizează plecarea spre București cu șapte autoturisme.
- Noaptea de 7/8 decembrie – Coloana este interceptată la Balotești și Săftica; în mașini se găsesc arme și materiale pirotehnice interzise.
- 8 decembrie 2024 – Protestele din Capitală sunt marcate de tentative de provocare, dar planul insurecțional eșuează.
- 9 decembrie 2024 – februarie 2025 – Percheziții la Mediaș: aproximativ 5,5 milioane USD, 25 kg aur și arsenal greu.
- 28 februarie 2025 – Potra este trimis în judecată; mandatul de arestare preventivă este emis în lipsă.
- 16 septembrie 2025 – Procurorul general Alex Florența anunță că Potra face demersuri pentru azil politic în Rusia.
- 24 septembrie 2025 – Horațiu Potra este reținut pe Aeroportul din Dubai, în baza unei alerte internaționale.
About The Author
